DEZINFORMARE: În 2023, România va pierde Transilvania

NARAȚIUNI: 1. Până la sfârșitul lui 2023, Transilvania va fi alipită Ungariei. 2. Cerealele ucrainene reprezintă un atentat la viața copiilor din România. 3. Sub pretextul regionalizării, Charles al III-lea va fi proclamat și rege al Transilvaniei. 4. România va redeveni monarhie, iar principesa Margareta, custodele coroanei, va fi proclamată regină. 5. Singura putere care poate garanta suveranitatea și integralitatea teritorială a României este Rusia.

CONTEXT: Dezbaterea româno-maghiară privind apartenența teritorială a Transilvaniei (fostă regiune autonomă a Imperiului Habsburgic) este, istoric vorbind, una de dată recentă, debutând la mijlocul secolului 19 odată cu demararea proiectelor naționale la nivelul întregii Europe. Ambele tabere au revendicat Transilvania, unii având argumente politice (Ardealul făcuse parte din regatul medieval al Ungariei), iar ceilalți mai mult demografice, în calitate de populație majoritară a teritoriului. În cea mai mare parte a sa, conflictul a fost unul „înghețat”, întrerupt doar de trei dispute violente: conflictul armat din 1848-1849, în care maghiarii doreau independența Ungariei (cu tot cu Transilvania), iar românii ardeleni susțineau regimul habsburgic de la Viena; luptele dintre România şi Austro-Ungaria, din Primul Război Mondial, continuate cu intervenția românească împotriva regimului bolşevic de la Budapesta din 1919; și ofensiva românească, de după insurecția de la 23 august 1944, alături de trupele sovietice împotriva ocupației horthyste din nord-vestul Transilvaniei. După Al Doilea Război Mondial, includerea forţată a celor două state în lagărul comunist, precum şi principiul integralității graniţelor statelor europene, au pus capăt conflictului dintre cele două țări. După căderea comunismului, mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile, atât români, cât și maghiari, au readus în atenție subiectul, pentru acumularea de capital electoral. Din acest motiv, au existat și câteva episoade controversate, cum ar fi tragicele violențe interetnice de la Târgu-Mureș, din martie 1990, sau recentul conflict izbucnit în scandalul cimitirului de eroi de la Valea Uzului.

În 20 martie, senatoarea Șoșoacă a depus în Parlament o propunere legislativă prin care cerea anexarea unor teritorii aparținând Ucrainei, urmată la scurt timp, de una privind unirea României cu Republica Moldova, proiecte despre care think tank-ul Robert Lansing Institute spunea că reprezintă cea mai recentă operațiune a serviciilor secrete militare ruse în România, cu care Diana Șoșoacă ar avea legătură. Printre argumentele cu care și-a susținut public cele două proiecte de lege, Șoșoacă s-a folosit de teza unei eventuale dezmembrări a României, ca urmare a războiului din Ucraina, de fapt o reformulare a uneia din temele preferate de Moscova, atunci când încearcă justificarea agresiunii împotriva Ucrainei. Senatoarea a plusat săptămâna trecută cu „adevăratul” pericol de la granițele României, anume Ungaria și pretențiile sale teritoriale asupra Transilvaniei, subiect mult mai sensibil, în conștiința naționaliștilor români, decât Basarabia sau Bucovina de Nord.

OBIECTIV: Scăderea încrederii populației în autorități și organisme internaționale din care România face parte, exploatarea fricii unei părți din populație că România ar putea dispărea, dacă marile puteri iau o decizie în acest sens, amplificarea sentimentelor filoruse prin portretizarea Moscovei ca garant al integralității statale a României, exploatarea unei eventuale revolte sociale în scop electoral.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Tratatele de pace de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial au consfințit granițele statelor europene, recunoscute de întreaga comunitate internațională. Pretențiile teritoriale asupra altor țări nu pot fi, așadar, tranșate decât prin acordul părților și al populației din respectivele teritorii. Ipoteza unui conflict armat între Ungaria și România este absurdă, în condițiile în care ambele state sunt partenere atât în UE, cât mai ales în alianța militară NATO. Din 1945, modificarea granițele europene s-a făcut în general în mod pașnic, prin negocieri între părțile implicate (dezmembrarea URSS, unificarea Germaniei, dizolvarea federației ceho-slovace). Au existat însă și excepții – conflictele iugoslave, sau unele din spațiul ex-sovietic care au dus la modificări de facto ale teritoriilor fostelor republici (Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina), chiar dacă acestea nu au fost recunoscute de comunitatea internațională și încă sunt disputate.

Dovezile pe care le aduce senatoarea Șoșoacă în sprijinul afirmației sale sunt pure fabulații, Viktor Orban nu a făcut turul capitalelor lumii într-o săptămână, la Moscova a fost ultima oară în februarie 2022, la Washington în primăvara lui 2019 în timpul administrației Trump, iar la Bruxelles în februarie 2023, la fel cum nici președintele ungar și nici prim-ministrul nu au declarat vreodată că nu vor renunța la visul lor de a aduce Transilvania înapoi sub drapel maghiar. Faptul că, la diverse evenimente, mai mulți oficiali maghiari se afișează cu însemnele Ungariei Mari, nu sunt decât mișcări pur electorale, identice cu cele ale politicienilor naționaliști români care poartă harta României Mari la reverul sacoului sau o afișează ca fotografie de profil pe rețelele de socializare. În continuarea argumentației, Diana Șoșoacă folosește, ca de obicei, frânturi de adevăr condimentate cu speculații personale: baza militară de la Cincu, din județul Brașov, este o bază NATO, nu americană, iar militarii cantonați acolo sunt în majoritate francezi (aproximativ 700), un alt contingent fiind reprezentat de olandezi, belgieni (în total aproximativ 150) și evident, români. La Cincu nu există membri ai forțelor armate americane.

Aducerea în discuție a problemelor create de cerealele ucrainene nu reprezintă o surpriză, ea fiind de ceva vreme unul din principalele subiecte de interes ale agendei politico-economice din România, doar că din cu totul alte motive. Pătrunderea acestora pe piața est-europeană, inițial doar pentru tranzit, a fost exploatată de marii traderi din zonă. Astfel, brusc, o  cantitate uriașă de cereale, pătrunsă fără taxe vamale în piață, a dus într-adevăr la o prăbușire a prețului pe tonă, fapt care a cauzat pierderi considerabile agricultorilor din zonă. Din acest motiv, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia au interzis importul de cereale ucrainene. Folosindu-se de acest pretext, personaje cu viziuni mai apropiate de cele ale Moscovei au insinuat, așa cum o face și senatoarea de Iași, insinuarea că cerealele ucrainene sunt contaminate cu diverse substanțe care le fac extrem de dăunătoare pentru organismul uman. În realitate, cultivarea cerealelor în Ucraina nu este supusă normelor Uniunii Europene, și din acest motiv, agricultorii ucraineni folosesc și îngrășăminte care nu sunt aprobate în spațiul comunitar, din motive diverse, de la proveniență și până la calitatea acestora. Ele nu sunt mai dăunătoare organismului uman decât roșiile ajutate să crească cu stimulenți chimici de legumicultorii români, de exemplu. Cât despre semințele Monsanto, odată cu achiziționarea gigantului american de către concernul german Bayer, acestea se supun legislației europene și, în ciuda scandalurilor și controverselor majore în care a fost implicată compania în trecut, în acest moment ele respectă standardele europene, de care Diana Șoșoacă se simte brusc atât de atașată. Afirmația cu spitalele de pediatrie  arhipline cu copii cu probleme stomacale sau digestive din cauza produselor făcute din cereale ucrainene nu este decât o minciună. Activitatea spitalelor pediatrice se desfășoară normal în acest moment, odată cu trecerea valului de viroze respiratorii aferente trecerii de la sezonul rece la cel cald.

Fantastica ipoteză a încoronării lui Charles al III-lea ca rege al Transilvaniei a apărut inițial ca o simplă glumă în paginile unei reviste de umor, ironizând veșnicul statut de prinț moștenitor al actualului rege britanic. Gluma a prins foarte bine, ea fiind preluată ca știre pe bune, chiar și de cotidianul spaniol El Pais, într-un articol despre fostul rege Mihai I. Ulterior ea a fost ușor modificată, de data aceasta, redactorii revistei cerând casei regale britanice să îl trimită pe prințul Harry să fie rege al României. În consecință, vom trata acest subiect ca o glumă a Dianei Șoșoacă, sperând că are, totuși, simțul umorului.

În totală contradicție cu ce afirmase mai sus, Diana Șoșoacă aduce în discurs și revenirea țării la monarhie, de data aceasta coroana fiind încredințată Casei Regale a României. Acest lucru nu se poate face însă fără un referendum de modificare a Constituției, și, deși procentajul în favoarea monarhiei în rândul românilor este în creștere (37% în 2019, față de 27% în 2013), inițiativa ar fi respinsă, fiind totuși, minoritară. În plus, anonimizarea și ducerea în ridicol a surselor pe care le „citează” senatoarea nu fac decât să sporească, la rândul lor, ridicolul teoriei.

În sfârșit, România nu a încheiat relațiile diplomatice cu nici una din țările menționate de Diana Șoșoacă. Mai mult, cu China și Serbia avem în continuare aceleași relații economice ca și înainte de agresiunea Moscovei asupra Ucrainei. În ce privește Rusia, ca membru al Uniunii Europene, România s-a aliniat sancțiunilor economice impuse acesteia, iar în plan militar, ca membru NATO, reacțiile sale sunt doar în concordanță cu politica alianței și constau în consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul său estic. În ceea ce privește garanțiile teritoriale pe care ni le-ar furniza o eventuală apropiere de Rusia, precizăm doar că, timp de 200 de ani, din 1735 până în 1944, Rusia a invadat țările românești de 12 ori, rupând bucăți importante de teritoriu, fără să mai amintim de furtul tezaurului, comunism, sau intensa rusificare a populației Basarabiei. Securitatea și integritatea teritorială a României sunt garantate în prezent de apartenența la NATO, considerată a fi cea mai puternică alianță militară din lume, cu resurse militare și economice care le depășesc de departe pe cele ale Rusiei.