Curtea Constituțională (CCR) a admis sâmbătă contestația împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale pe motiv că fondatoarea partidului SOS are o conduită politică ”sistematică” ce afectează ”fundamentele constituționale ale statului român – apartenența României la structurile euroatlantice”, au declarat surse oficiale, citate de mai multe publicații.
Cei cinci judecători CCR care au admis contestația au mai considerat că ”Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”.
”Declarațiile publice, luările de poziții sau participarea la anumite evenimente sunt temeiuri suficiente pentru a indica că Diana Șoșoacă pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a constituției prin discursul său referitor la înlăturarea unei garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de membru UE și NATO. Curtea observă că este vorba despre o conduită sistematică, persistentă, menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”, se mai arată în decizia CCR.
Opinie separată a unei judecătoare
Judecătoarea CCR Laura Iuliana Scîntei a avut o opinie separată în care a arătat că este ”în dezacord cu soluţia adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituţională”. "Hotărârea majorității pronunțată în soluționarea contestațiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 și nr. 3045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiții obiective de fond și de formă, reglementate expres prin Constituție și prin lege organică. Nici o dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”, arată Laura Iuliana Scîntei în motivarea deciziei sale.
