Ucrainenii sunt de acord cu bombardarea propriei capitale pentru că vor ca Rusia să îi scape de regimul de la Kiev, afirmă – împotriva logicii și bunului-simț – propaganda rusă.
ȘTIRE: Locuitori din diferite regiuni ale Ucrainei se pronunță în sprijinul efectuării unor lovituri sistematice asupra obiectivelor militare și centrelor de luare a deciziilor din Kiev, a declarat Vladimir Rogov, președintele Comisiei Camerei Publice a Federației Ruse pentru probleme de suveranitate.
„Primesc mesaje de la locuitori din diferite regiuni ale spațiului post-ucrainean, controlat de regimul Zelenski. Ei scriu că susțin începerea loviturilor armatei ruse asupra centrelor de luare a deciziilor și obiectivelor militare din Kiev”, a declarat Rogov într-o discuție cu RIA Novosti.
Potrivit lui Rogov, locuitorii își exprimă nemulțumirea față de continuarea conflictului militar și față de starea de incertitudine. Ei insistă, de asemenea, asupra eliberării țării lor de regimul ilegal al lui Vladimir Zelenski care a uzurpat puterea la Kiev.
NARAȚIUNI: 1. Ucrainenii susțin atacurile ruse asupra Kievului. 2. Rusia bombardează centre de decizie și obiective militare, nu civili. 3. Regimul Zelenski este ilegal și trebuie înlăturat de către Rusia.
OBIECTIVE: Justificarea atacurilor ruse asupra Ucrainei; prezentarea agresiunii militare ca o acțiune solicitată de ucraineni; transferarea responsabilității pentru război de la statul agresor la statul atacat; pregătirea publicului rus pentru noi lovituri asupra infrastructurii ucrainene.
Narațiunea propagandei ruse, construită în baza tehnicii „mi-a spus mie un băiat”
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmațiile lui Vladimir Rogov nu sunt susținute de probe. Presa rusă citează o declarație, nu un sondaj, nu o investigație jurnalistică, nu mărturii independente și nu date verificabile privind presupusul sprijin al ucrainenilor pentru bombardarea Kievului. Formularea „primesc mesaje” nu reprezintă o dovadă, iar anonimizarea completă a acestor presupuse informații îi permite propagandei să inventeze o opinie colectivă.
Vladimir Rogov nu este un reprezentant al societății ucrainene și nici un intermediar între civilii din Ucraina și decidenții de la Moscova. În analizeze anterioare, Veridica a scris că Rogov a fost un reprezentant al structurilor de ocupație create de Rusia în sud-estul Ucrainei, nu al administrației legale ucrainene. El a fugit din Ucraina în Rusia în 2014, după ce s-a pronunțat împotriva Euromaidanului, a susținut anexarea Crimeii și războiul din Donbas, iar în 2022 a fost adus de Moscova ca reprezentant politic în regiunea Zaporojie. În momentul de față, Rogov are o funcție parlamentară în Rusia.
Este o tehnică mai veche de manipulare a opiniei publice: persoane instalate de Rusia în teritoriile ocupate sunt prezentate drept vocea localnicilor, iar mesajul lor este folosit pentru a susține că populația Ucrainei dorește intervenția militară a Moscovei. Același mecanism a fost folosit și în 2022, când Rogov susținea că Ucraina va ceda orașul Zaporojie. Practic, e vorba de o tehnică pe care am putea să o descriem prin cunoscuta expresie „mi-a spus mie un băiat”, familiară mitomanilor și mincinoșilor.
Bombardarea obiectivelor civile din orașe e strict interzisă de convențiile internaționale, dar asta nu i-a oprit vreodată pe ruși
Rusia a declanșat o agresiune pe scară largă pe 24 februarie 2022. Carta ONU interzice folosirea forței în relațiile internaționale, iar Adunarea Generală a ONU a condamnat agresiunea rusă și a cerut retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei . Faptul că Rusia invocă „represalii” sau „apărarea populației” nu o scutește de la respectarea legilor războiului.
De asemenea, dreptul internațional umanitar nu permite transformarea orașelor în ținte militare. Potrivit regulilor consacrate de Comitetul Internațional al Crucii Roșii, părțile la conflict trebuie să distingă în permanență între combatanți și civili, precum și între obiective militare și civile. Chiar și atunci când într-un oraș există obiective militare, atacurile trebuie să respecte principiile distincției, proporționalității și precauției, iar atacurile nediscriminatorii sunt interzise.
Sondajele arată că ucrainenii văd Rusia drept un agresor, nu un eliberator care „îi va salva” distrugându-le orașele
Sondajele realizate din 2022 până în prezent arată că ucrainenii consideră Rusia principalul inamic, condamnă crimele comise împotriva civililor și resping atacurile rusești, în timp ce sprijină apărarea țării și solidaritatea în fața agresiunii. Potrivit unui sondaj realizat în perioada 20–27 aprilie 2026, 60% dintre respondenți consideră Rusia principala responsabilă pentru eșecul eforturilor de încheiere a războiului, în timp ce doar 7% o vedea vinovată pe Ucraina. După invazia la scară largă, atitudinea negativă față de Rusia este dominantă în toate regiunile, inclusiv în sudul și estul țării.
În realitate, Ucraina nu atacă Rusia pentru a o ocupa sau a-i schimba conducerea politică, ci își apără teritoriul împotriva unei invazii. Rusia, în schimb, justifică loviturile asupra Kievului printr-un limbaj care neagă dreptul Ucrainei la existență: „regimul Zelenski”, „spațiul post-ucrainean”, „eliberarea țării”. Este rescrisă realitatea politică în termenii ideologiei imperiale ruse, potrivit căreia Ucraina nu este un stat suveran, ci un teritoriu care trebuie readus sub controlul Moscovei.
Pe de altă parte, afirmația că ucrainenii cer Rusiei să bombardeze Kievul este lipsită de orice logică. Kievul este capitala Ucrainei, un oraș cu milioane de locuitori, spitale, școli, locuințe și servicii publice. A susține că locuitorii Ucrainei cer lovituri sistematice asupra capitalei înseamnă a transforma suferința produsă de agresiunea rusă într-un fals consimțământ al victimelor. Propaganda încearcă astfel să șteargă responsabilitatea atacatorului și să sugereze că bombardamentele sunt cerute chiar de cei bombardați.
Prin urmare, știrea nu demonstrează că ucrainenii susțin bombardarea Kievului, ci arată cum propaganda rusă folosește un colaborator al structurilor de ocupație pentru a fabrica o voce ucraineană favorabilă agresiunii. Rogov nu oferă dovezi, nu reprezintă populația Ucrainei și nu poate conferi legitimitate juridică sau politică atacurilor Rusiei. Mesajul său are rolul de a transforma o decizie militară a Moscovei într-o pretinsă cerere venită din partea victimelor războiului.
CONTEXT: Declarațiile lui Vladimie Rogov apar în contextul în care Rusia a lansat atacuri masive asupra Kievului și altor localități ucrainene. În Kiev au fost avariate clădiri, un centru comercial și o piață, autoritățile ucrainene anunțând morți, zeci de răniți și distrugeri. Moscova a prezentat aceste atacuri drept răzbunare, iar Ministrul rus de Externe a susținut că armata rusă va lovi centre de decizie și obiective folosite de armata ucraineană în Kiev.
Verifică sursele:
