FAKE NEWS: Integrarea europeană va duce la dispariția Moldovei

Activiști pro-ruși țin un banner cu mesajul „Prietenia Moldova-Rusia” în timpul unui protest în fața Ministerului de Externe împotriva închiderii Centrului de Cultură și Știință Rus din Chișinău, Moldova, 15 februarie 2025.
© EPA/DUMITRU DORU   |   Activiști pro-ruși țin un banner cu mesajul „Prietenia Moldova-Rusia” în timpul unui protest în fața Ministerului de Externe împotriva închiderii Centrului de Cultură și Știință Rus din Chișinău, Moldova, 15 februarie 2025.

Apropierea Moldovei de UE înseamnă, de fapt, absorbția acesteia, potrivit unei narațiuni false lansate de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și preluate de numeroase instituții media din Rusia și Moldova. Lavrov a reluat și falsurile despre limba „moldovenească” și românizarea Republicii Moldova.

ȘTIRE: Rusia este interesată să aibă relații normale cu Moldova, iar cursul republicii spre apropierea de Uniunea Europeană poate fi numit „o absorbție de către Uniunea Europeană”. Declarația a fost făcută de ministrul afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov, răspunzând la întrebări în cadrul conferinței de presă consacrate rezultatelor activității diplomației ruse în anul 2025.

El a menționat că se aud tot mai des voci potrivit cărora reunificarea sau aderarea Moldovei la România ar fi cea mai scurtă cale către obținerea calității de membru al Uniunii Europene. „Desigur, acest curs distruge statalitatea moldovenească. Se creează impresia că Uniunea Europeană este interesată de acest lucru”, a declarat șeful diplomației ruse.

Potrivit lui, acest lucru se manifestă printr-o multitudine de fapte. De exemplu, limba moldovenească a fost deja redenumită în limba română. În manualele școlare, în locul istoriei Moldovei se predă istoria României. Colaboratorii naziști ai lui Hitler, precum Antonescu, sunt declarați eroi naționali. Faptele istorice, care țin nu doar de cel de-al Doilea Război Mondial, ci și de evoluția anterioară și ulterioară a acestei regiuni, sunt denaturate fără scrupule sau ignorate. Serghei Lavrov a spus că, în același timp, sunt alimentate sentimentele antirusești.

[...] Potrivit lui, autoritățile Moldovei nu obosesc să vorbească despre trecerea la standarde europene. „La ce duce acest lucru am văzut pe exemplul Ucrainei și în țările baltice. O Moldovă independentă nu este deloc necesară pentru Bruxelles – aici este un calcul pur geopolitic. Probabil că în Moldova există forțe politice (sper că este așa) care înțeleg ce se întâmplă și se bazează pe opinia majorității poporului moldovenesc”, a menționat Serghei Lavrov. El a subliniat că Rusia este pe deplin interesată ca relațiile sale cu Moldova să fie normale. „Nu oferim niciun motiv pentru ca, de cealaltă parte, la instigarea Uniunii Europene, să fie întreprinse anumite acțiuni ostile. Dar, din păcate, UE nu rămâne în urmă față de actualele autorități de la Chișinău, care îi sunt pe deplin subordonate”, a declarat șeful diplomației ruse.

 NARAȚIUNI:  1. Apropierea R. Moldova de UE înseamnă absorbția acesteia. 2. În Republica Moldova ar loc o românizare forțată. 3. În Republica Moldova sunt eroizați fasciștii

OBIECTIV: Să inducă teama că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar duce la pierderea suveranității și dispariția statalității, să exploateze sensibilitățile identitare și lingvistice prin promovarea ideii unei „românizări forțate” și să discrediteze autoritățile de la Chișinău prin asocierea lor cu fascismul și extremismul, cu scopul de a submina sprijinul public pentru parcursul european, de a alimenta neîncrederea în instituțiile statului și de a decredibiliza UE ca proiect democratic și de dezvoltare.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Moscova s-a inflamat după declarațiile recente ale Maiei Sandu că, în cazul unui referendum, ea personal ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. Așa cum Veridica a scris și anterior, propaganda rusă nu a prezentat și contextul și explicațiile Maiei Sandu că un astfel de referendum oricum nu ar trece, iar autoritățile s-au axat pe procesul de integrare europeană.

În prezent 27 de state fac parte din Uniunea Europeană, iar fiecare dintre acestea și-a păstrat statalitatea, independența, beneficiind de libertăți largi și beneficii mari, precum libera circulație și comerț liber, dar și drepturi în procesul de luare a deciziilor în interiorul UE, inclusiv dreptul la veto. Republica Moldova este considerată la Bruxelles o țară suverană și independentă, care în iunie 2022 a obținut statutul de stat candidat la aderare. Uniunea Europeană este printre principalele instituții internaționale care oferă sprijin financiar Republicii Moldova, iar România este printre liderii statelor donatoare.

Existența a două popoare distincte - moldovenii și românii, care vorbesc două limbi diferite, este o teză promovată intens de istoriografia sovietică. URSS a creat și o așa-numită republică autonomă în stânga Nistrului, unde a fost promovat moldovenismul și a pregătit re-anexarea teritoriului de astăzi al Republicii Moldova. Fostul președinte de la Chișinău, comunistul Vladimir Voronin, declara că „limba moldovenească este mama limbii române”. Tot el cerea drepturi pentru „minoritatea moldoveană” din România și a promovat o organizație a moldovenilor din România.

Deputații PAS au votat, într-adevăr,  în martie 2023 modificări legislative care stabilesc că limba oficială în Republica Moldova este cea română. A fost însă vorba doar de aplicarea unei hotărâri a Curții Constituționale de la Chișinău din 2013, potrivit căreia textul Declarației de Independență, care statuează limba română ca limbă de stat, prevalează asupra textului Constituției (votată în 1994 de un parlament de centru-stânga) în care limba de stat este denumită „moldovenească”.

Veridica a mai demontat falsuri despre pretinsa promovare a nazismului în manualele de istorie din Republica Moldova. De fapt, în manual este explicat contextul intrării României în cel de-Al Doilea Război Mondial, după anexarea Basarabiei de către URSS și Pactul de la Viena și se face referire la Holocaust, inclusiv la Holocaustul romilor și la datele raportului final al Comisiei Internaţionale pentru studierea Holocaustului în România.

CONTEXT/ETOS LOCAL:  Republica Moldova este în proces de aderare la Uniunea Europeană, care a luat viteză în 2022, când, în contextul invaziei ruse în Ucraina, a depus cererea de aderarea, în aceeași perioadă cu Ucraina și Georgia, iar în vara anului 2024 au fost deschise negocierile de aderare. La 20 octombrie 2024 în această țară a avut loc un referendum privind integrarea europeană, care a trecut la limită, iar ulterior au fost introduse prevederi în acest sens în Constituție. Totuși, unele zone compacte precum autonomia găgăuză, dar și anumite categorii de populație precum minoritățile vorbitoare de rusă, vulnerabile în fața propagandei ruse, se opun integrării europene. Această opțiune este promovată și de unele formațiuni politice pro-ruse. În primul rând grupurile politice controlate de oligarhul fugar Ilan Șor, dar, chiar dacă mai puțin deschis, și de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte pro-moscovit Igor Dodon.

În paralel, presa rusă, dar și cea afiliată pro-rușilor de la Chișinău, distribuie intens un șir de narațiuni îndreptate împotriva Uniunii Europene și a lumii occidentale, în general, a actualei guvernări pro-europene de la Chișinău și de justificare a acțiunilor Moscovei, inclusiv a războiului, pentru a crește euroscepticismul în rândul populației.

Uniunea Europeană, care este cel mai mare susținător financiar extern al Republicii Moldova, iar în toamna anului 2024 a anunțat cel mai mare pachet de sprijin pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, care săptămâna trecută a fost majorat la 1,9 miliarde, fiind îmbunătățite și condițiile de acordare a acestuia

Așa cum a scris și anterior Veridica, Narațiunile false despre Uniunea Europeană și rolul ei negativ au reprezentat una dintre prioritățile propagandei ruse.Vedridica a demontat falsuri precum că UE a provocat criza energetică din Moldova, Europa a distrus agricultura Moldovei și îi subminează economia, blocându-i produsele.

Timp citire: 5 min