Unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta o amenințare pentru securitatea națională a Rusiei, afirmă oficiali de la Moscova în ciuda faptului că Moldova nici măcar nu are graniță comună cu Rusia. Declarațiile au fost făcute după ce Maia Sandu a spus că ar vota pentru unire în cazul unui referendum.
ȘTIRE: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru unirea țării cu România la un referendum pe această temă. Declarația sa a fost făcută pe fundalul creșterii cheltuielilor militare și al închiderii Casei Ruse din Chișinău. Potrivit experților intervievați de NEWS.ru, șefa statului rupe în mod deliberat toate legăturile cu Federația Rusă și distruge identitatea poporului moldovenesc.
[...]„Afirmațiile Maiei Sandu despre disponibilitatea de a vota pentru unirea cu România nu reprezintă o scăpare întâmplătoare, ci o declarație de program”, a spus pentru NEWS.ru deputata Dumei de Stat, Aliona Arșinova. „Încă de la început a fost clar că ea implică activ întreaga populație a Moldovei, inclusiv pe cea de pe malul stâng al Nistrului”, în obținerea cetățeniei române, a subliniat parlamentara.
[..] Liderul partidului „Rusia Justă”, Serghei Mironov, a declarat că planurile Maiei Sandu reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a Federației Ruse.
„Vorbind despre un referendum privind unirea cu România, așa-numitul președinte al Moldovei, Sandu, dezvăluie nu doar planurile vechi de un secol ale naționaliștilor români. Este vorba despre intenția Occidentului de a atrage astfel în NATO o republică istoric apropiată de Rusia”, a declarat parlamentarul într-un interviu pentru NEWS.ru.
La sfârșitul anului trecut, Moldova a aprobat decizia de denunțare a acordului cu Rusia privind activitatea Casei Ruse din Chișinău. Ministerul Afacerilor Externe al republicii a primit indicația de a notifica Moscova cu privire la retragerea unilaterală din acord. Se așteaptă ca această măsură să intre în vigoare la mijlocul anului 2026.
Acesta este doar unul dintre pașii Maiei Sandu menite să rupă toate legăturile cu Federația Rusă. În anii mandatului său, din spațiul informațional al Moldovei au dispărut posturile de televiziune rusești, iar orice manifestare a unei poziții proruse este etichetată drept amenințare la securitatea națională.
„Ce va urma se poate imagina cu ușurință pe exemplul statelor baltice, unde, pe fundalul renașterii nazismului, de mulți ani are loc distrugerea a tot ceea ce este rusesc și legat de Rusia”, a declarat Mironov.
NARAȚIUNI: 1. O eventuală unire a Republicii Moldova cu România reprezintă un pericol pentru securitatea Rusiei. 2. Guvernarea de la Chișinău promovează rusofobia. 3. Maia Sandu stimulează obținerea cetățeniei române de către cetățenii moldoveni
OBIECTIV: Promovarea ideii că orientarea proeuropeană a Republicii Moldova și eventualele dezbateri interne privind unirea cu România ar constitui o amenințare directă la adresa securității Federației Ruse, pentru a justifica retoric dreptul Moscovei de a interveni în afacerile interne ale acesteia; inducerea percepției că autoritățile de la Chișinău ar desfășura o politică sistematică de rusofobie, cu scopul de a victimiza comunitatea rusofonă și de a alimenta nemulțumiri interne și externe; acreditarea ideii că Maia Sandu ar impune sau stimula artificial obținerea cetățeniei române de către cetățenii Republicii Moldova, pentru a sugera pierderea suveranității statului și „dizolvarea” identității moldovenești, subminând astfel încrederea publică în instituțiile statului și în parcursul său european.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: O eventuală unire a Republicii Moldova cu România, ceea ce, într-adevăr ar presupune și extinderea NATO până la Nistru nu poate să afecteze securitatea Rusiei, întrucât nu există graniță comună între cele două state. Cel mai probabil, declarațoiile oficialului rus scot la iveală intențiile ascunse ale Moscovei de a-și menține sfera de influență în Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova și/sau de a ocupa cât mai mult din teritoriul ucrainean.
Pretinsa rusofobie promovată de guvernarea de la Chișinău este una dintre narațiunile tot mai des întâlnite în ultimul timp. Principalele scopuri ale acesteia sunt, pe de o parte, să facă o paralelă între Republica Moldova și Ucraina, unde Rusia a pornit războiul inclusiv sub aceste lozinci, iar pe de altă parte, să strângă rândurile minorităților etnice, vorbitoare de rusă. Veridica a demontat anterior falsuri pe teme similare – guvernarea pregătește închiderea școlilor în limba rusă, manualele de istorie sunt rescrise pentru a justifica confruntarea cu Rusia și conflictul transnistrean a pornit de la rusofobie și românism.
Cetățeni moldoveni au început să redobândească cetățenia română (este vorba de cei cu bunici/străbunici care au trăit pe teritoriul Basarabiei în perioada interbelică, fiind deci cetățeni români) încă în anii 90. Procesul a luat amploare în anii 2000, mai ales după aderarea României la UE. Maia Sandu, dar și alți aproximativ un milion de cetățeni moldoveni dețin și cetățenia română, dar nu Maia Sandu a pornit acest proces și nici nu l-a promovat.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost parte a Țării Moldovei din perioada medievală, dar a fost anexat de Imperiul Țarist în 1812. În 1917, în urma revoluției bolșevice și-a proclamat independența, dar câteva luni mai târziu, la 27 martie 1918, Sfatul Țării, legislativul de atunci de la Chișinău, a decis unirea cu România. Moscova nu a recunoscut unirea și în 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, a anexat din nou teritoriul dintre Prut și Nistru, i-a remodelat hotarele și a creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Pe fundalul destrămării URSS, aceasta și-a proclamat independența la 27 august 1991.
De-a lungul acestei perioade, atât în Republica Moldova cât și în România au existat și continuă să existe curente și partide unioniste. În Republica Moldova, unde locuiesc minorități etnice vorbitoare de rusă, ideea unirii cu România nu are sprijinul majorității populației, potrivit sondajelor, chiar dacă în ultimii ani susținerea a ajuns și la peste 30 la sută.
Maia Sandu a declarat, recent într-un interviu oferit podcastului britanic „The Rest Is Politics”, că în cazul unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, ar vota pentru. Ea și-a explicat opțiunea prin riscurile care planează asupra Republicii Moldova în special din partea Rusiei. Totodată, ea a precizat că această idee nu are susținerea majorității populației, așa cum o are integrarea europeană, iar Chișinăul se mișcă în această direcție. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine Unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la Uniunea Europeană și noi acționăm în acest sens. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”.
Verifică sursele:
