Sistemul HAARP, cu care SUA poate controla vremea şi provoca cutremure, a fost instalat în România, potrivit politicianei pro-ruse Diana Şoşoacă.
Monopolul deţinut în doi
ȘTIRE: „În acest moment România este în război [...] Mi-aduc aminte când a venit Clinton, parcă era, în România, înainte de integrarea euroatlantică, „Stay in the course! Stay in the course! The future is yours.” Mă uitam la el şi curcubeul ăla făcut pe cer. Păi voi credeţi că a apărut întâmplător? Cine deţine monopolul fenomenelor meteorologice conduce lumea. Ce naiba?! Puneţi mâna şi citiţi să vedeţi cum se joacă ruşii şi americanii cu fenomenele meteo. Ne-a spus-o domnul general Străinu de mii de ori. A scris nenumărate cărţi despre asta, că doar omul a fost implicat în aşa ceva. Păi sistemul ăla HAARP pe care îl avem pe lângă Corbu... Când m-au prins pe acolo, ăia din armată: „Ce faceţi, doamna Şoşoacă, pe aici? Sper că nu înregistraţi. Doamna Şoşoacă, vă rugăm nu ne creaţi probleme, că noi vă iubim.” [...] NATO nu este o organizaţie defensivă, de apărare. Este o organizaţie de ofensivă, de atac. De peste un an şi ceva suntem instigaţi de către NATO şi Statele Unite ale Americii să atacăm Rusia. Băi, da’ când vreodată în viaţa noastră am atacat noi pe cineva? Pentru ce să devin un stat atacator? Cum e posibil să gândesc în stilul ăsta? Cum e posibil să mă duc să ce? Să atac eu un stat? Suntem nebuni la cap? [...] Noi vom fi teatru de război.”
NARAȚIUNE: 1. Sistemul HAARP de control al vremii şi mişcărilor scoarţei terestre a fost instalat pe teritoriul României. 2. România este împinsă de NATO şi SUA să intre în război cu Rusia.
CONTEXT: HAARP este un program american de cercetare a atmosferei terestre, instalat în Alaska, aflat în proprietatea universităţii din oraşul american Fairbanks. Acesta foloseşte o rețea de 180 de antene de mari dimensiuni, al cărei principal scop este de a direcționa unde radio către ionosferă, stratul atmosferic aflat la câteva sute de kilometri deasupra Pământului. Sistemul a devenit foarte popular printre conspiraționişti, care susţin că, de fapt, el este folosit de SUA pentru a influenţa fenomenele meteo şi mişcările plăcilor tectonice, putând cauza dezastre „aparent naturale”, precum furtuni sau cutremure de mare magnitudine.
În februarie 2023, la câteva zile după cutremurul devastator care a ucis aproape 40.000 de persoane în Turcia şi Siria şi a cauzat pagube de peste 100 de miliarde de dolari, pe atunci senatoarea Diana Şoşoacă afirma, într-o intervenţie de la tribuna Parlamentului, că seismul a fost provocat de forţe oculte pentru a pedepsi atitudinea sfidătoare în faţa Occidentului a preşedintelui turc, Recep Tayip Erdoğan.
Declarată personalitatea politică a anului 2021 de către portavocea Kremlinului, Sputnik, senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă s-a făcut remarcată de-a lungul timpului prin diferite scandaluri în care a fost implicată, dar și prin promovarea unor teze, narațiuni false și dezinformări foarte similare cu cele lansate din Rusia. A promovat, totodată, teze suveraniste, antieuropene şi antiucrainene, în timp ce activitatea sa parlamentară s-a rezumat la discursuri cu accente discriminatorii, homofobe şi antisemite, iniţiative legislative ce contravin flagrant dreptului internaţional, precum şi luări de poziţie care frizează ridicolul. În noiembrie anul trecut, Şoşoacă anunţa că Parlamentul va renunţa, în secret, la neutralitatea ţării, după ce afirmase anterior că Ucraina este inexistentă din punct de vedere juridic pentru că frontierele ei nu sunt recunoscute de ONU și nu are încheiate acorduri cu vecinii. Mai mult, politiciana susţinea că Ucraina a atacat România, cerând nici mai mult nici mai puţin decât o intervenţie militară a NATO în statul vecin, prin activarea articolului 5 din tratatul Alianţei.
De altfel, narațiunea conform căreia România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia, iar românii vor fi participa la lupte în prima linie, datează încă de dinaintea declanșării invaziei ruse în Ucraina. Ea face parte dintr-un întreg arsenal de fake news și dezinformări ale Moscovei menite a justifica afirmațiile care pun în seama Occidentului responsabilitatea conflictului din Ucraina. De la izbucnirea războiului, Kremlinul a pozat într-o victimă a NATO și a comunității europene, iar la intervale regulate de timp lansează în spațiul public diverse narațiuni false, care alimentează tezele principale ce însoțesc politica sa agresivă în Estul Europei. Implicarea militară a României în războiul din Ucraina a mai fost sugerată și în decembrie 2022, prin vocea unui fost ofițer american, suspectat de legături cu KGB, care afirma că România participă cu mii de militari la războiul din Ucraina. Naraţiunea a fost preluată şi de deputatul naţionalist Mihai Ioan Lasca, care afirma, în primăvara anului trecut, că România se pregăteşte să intre în război.
OBIECTIV: Amplificarea sentimentelor antiamericane, promovarea discursului antioccidental, slăbirea încrederii în NATO, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale în scopuri electorale şi pentru creşterea propriei notorietăţi.
„Sistemul HAARP” din Dobrogea este un banal radar
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Potrivit fizicianului Cristian Presură, până la acest moment, nu există un raport al cercetătorilor care să arate că undele produse de HAARP ar putea produce fenomene meteorologice artificiale. De exemplu, spune cercetătorul român, „pentru a face un fulger artificial este nevoie de un nor preexistent, iar pentru asta este nevoie de generarea unei concentrații ridicate de sarcină electrică în norul respectiv. Însă HAARP induce unde plasmonice în ionosferă, care se află cu mult deasupra norilor (peste 100 de kilometri), fiind practic imposibil ca la altitudinile mult mai joase la care plutesc aceştia să poată fi induse şi controlate în mod corespunzător astfel de unde.
HAARP nu este un instrument pentru producerea de schimbări climatice sau „dezastre naturale”, mai afirmă Presură. Energia totală emisă de sistem, de aproximativ 3 megawați, este mult prea mică pentru a induce schimbări majore. În plus, HAARP este folosit în mod intermitent, pe durată scurtă, în cursul cercetărilor.
De asemenea, nu este capabil nici de a produce cutremure, puterea sa fiind prea mică: „un cutremur pe scara 6 Richter are o energie de zeci de mii de miliarde de jouli. Undele radio HAARP, reflectate de ionosferă, ajung la suprafața Pământului cu densități de putere extrem de mici, de sub un miliwatt pe metru pătrat. Până și energia ce vine de la Soare este de câteva sute de wați pe același metru pătrat, deci de sute de mii de ori mai mare decât HAARP”, mai spune fizicianul. În plus, undele radio de câteva zeci de megahertzi nu penetrează scoarța Pământului, pentru a ajunge la zona de focar a cutremurului și a-l declanșa, ele fiind atenuate în sol pe distanțe de câțiva metri, cel mult câteva zeci de metri, depinzând de condițiile solului.
De fapt, sistemul tehnologic, „instalat de SUA în scopuri malefice”, despre care vorbeşte Diana Şoşoacă, şi în vecinătatea căruia afirmă că a făcut cercetări fără a prezenta însă vreo dovadă, este SCOMAR, adică Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră, ce are scopul de a asigura supravegherea frontierelor maritime româneşti şi, implicit, ale Uniunii Europene. Datele colectate de acesta sunt folosite de mai multe instituţii ale statului, precum Poliţia de Frontieră, Forţele Navale ale Ministerului Apărării Naţionale, sau Autoritatea Navală Română. Instalaţia, o parte a căreia se află lângă localitatea Corbu din judeţul Constanţa, a intrat în funcţiune la sfârşitul lunii august din 2010. Indiferent însă de natura sa, ea nu putea provoca curcubeul invocat de Şoşoacă, din timpul discursului susţinut de fostul preşedinte american George W. Bush (nu Bill Clinton, cum a zis Diana Șoșoacă), pentru că evenimentul a avut loc în 2002, deci cu 8 ani înaintea punerii în funcţiune a acesteia. De notat și că președintele american a spus „stay the course”, expresie consacrată în limba engleză, nu „stay in the course” cum, iarăși în mod greșit, afirmă Diana Șoșoacă.
Concluzia acestei analize a fost, de altfel, sintetizată de un răspuns al MApN la o solicitare de clarificare a celor de la factual.ro: „pe baza datelor pe care le avem la dispoziție, nu există nicio structură din Ministerul Apărării Naționale care colaborează cu Institutul de Geofizică al Universității Fairbanks din Alaska, în cadrul Proiectului HAARP. Radarele din Dobrogea fac parte din arhitectura sistemului național de apărare al României.”
În ce priveşte forţarea României pentru a intra în război cu Rusia, trebuie menţionat că, în calitate de membru cu drepturi depline al NATO, reacțiile ţării noastre sunt doar în concordanță cu politica Alianței și constau în consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul său estic. NATO a afirmat în nenumărate rânduri că nu dorește să se implice în războiul din Ucraina, fiind atentă să evite orice posibil incident cu forțele ruse. În schimb, a presat Moscova cu sancțiuni și a livrat Ucrainei armament, muniție, ajutoare umanitare și fonduri. Un eventual atac rusesc asupra teritoriului românesc nu va fi decât consecința politicii de agresiune duse de Moscova, fără a se putea imputa Bucureștiului faptul că își sporește capacitățile defensive.
Nu putem încheia, însă, fără a menţiona că politica de neagresiune a statului român invocată de doamna europarlamentar a avut nenumărate sincope de-a lungul istoriei, dacă ne amintim de „aventurile” armatei române prin Balcani, Budapesta sau Odesa, din prima jumătate a secolului trecut. Ba chiar putem vorbi de un atac pe teritoriu străin (deși legitim) inclusiv în Războiul de Independență, sau când ne gândim la multitudinea de lupte și invazii reciproce între Moldova și Țara Românească, întinse pe o perioadă de aproximativ trei secole. La fel, neutralitatea la care se referă cu atâta patos Diana Şoşoacă este inexistentă de zeci de ani, ţinând cont că ţara noastră este membră a NATO de două decenii. Dar şi înainte de aceasta, aura de neutralitate ne era ştirbită de aderarea în cadrul Tratatului de la Varșovia, dar şi de alianțele militare din cele două războaie mondiale, etc. De fapt, întreaga istorie a României moderne este legată de partizanate şi alianţe cu alte state.
Verifică sursele: