Guvernarea de la Chișinău vrea să aducă opoziția la tăcere pentru a putea renunța la independența Republicii Moldova, afirmă politicianul pro-rus Mark Tkaciuk. Considerat cândva un strateg politic veritabil și „eminența cenușie” a președintelui comunist Vladimir Voronin, Tkaciuk a ajuns la această concluzie în urma lecturării unui banal proiect de regulament al Parlamentului.
ȘTIRE: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și partidul său de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, încearcă să lipsească opoziția de drepturi fundamentale, să preia controlul total asupra procesului legislativ și să pună în aplicare un plan de lichidare a statului moldovenesc. Declarația a fost făcută de deputatul Parlamentului Republicii Moldova, liderul partidului de opoziție „Congresul Civic”, Mark Tkaciuk.
Deputatul a comentat proiectul noului regulament de funcționare a legislativului, propus de autorități și deja adoptat în primă lectură, care prevede interzicerea folosirii limbii ruse de către deputați și renunțarea la traducerea în această limbă a proiectelor de lege. De asemenea, proiectul include o normă potrivit căreia din partea unei fracțiuni va putea lua cuvântul un singur reprezentant. „Deputaților li se iau drepturi fundamentale – dreptul la exprimare, la manifestarea voinței, la demonstrarea poziției. Adoptarea noului regulament al parlamentului este încă un pas spre realizarea proiectului de lichidare a Moldovei, de lichidare a independenței; pentru ca acest proces să fie cât mai controlat și gestionat în toate etapele, autoritățile înăspresc regimul”, a declarat Tkaciuk la postul de televiziune „Primul în Moldova”.
Potrivit deputatului, care între anii 2001 și 2009 a fost consilier al președintelui Vladimir Voronin, Sandu și partidul său transformă parlamentul „într-o cazarmă, unde nu funcționează nici măcar standardele elementare ale democrației”. El a reamintit că autoritățile limitează în mod sistematic drepturile reprezentanților opoziției, reducând timpul alocat intervențiilor acestora.
Republica Moldova traversează o criză economică gravă după venirea la putere a lui Sandu și a partidului său. În țară au început acțiuni de protest în masă, cu cererea de demisie a șefei statului și a guvernului, participanții punând pe seama autorităților creșterea multiplă a prețurilor și a nivelului sărăciei, corupția și militarizarea în pofida neutralității prevăzute în Constituție. Ca răspuns, Sandu a acuzat opoziția de pregătirea unei lovituri de stat, poliția a dispersat violent protestele, iar autoritățile au decis închiderea a peste 50 de instituții media care ofereau cuvântul opoziției. În țară au fost deschise dosare penale împotriva liderilor partidelor de opoziție, unele dintre acestea fiind interzise, iar zeci de activiști au fost arestați.
NARAȚIUNI: 1. Guvernarea de la Chișinău, în frunte cu Maia Sandu, instaurează un regim dictatorial care va renunța la independența țării. 2. Deputaților Republicii Moldova li se interzice să folosească limba rusă. 3. Autoritățile militarizează Republica Moldova, încălcând statutul de neutralitate. 4. Republica Moldova trece printr-o criză economică din cauza guvernării pro-europene.
OBIECTIV: De a portretiza guvernarea de la Chișinău, condusă de Maia Sandu, drept un regim autoritar care ar suprima opoziția și ar elimina mecanismele democratice; de a induce ideea că autoritățile ar urmări distrugerea statalității și a independenței Republicii Moldova, pentru a submina încrederea publică în instituțiile statului; de a alimenta temeri legate de o presupusă militarizare a țării și de încălcarea neutralității constituționale, pentru a genera anxietate și opoziție față de politicile de securitate; de a atribui în mod exclusiv guvernării pro-europene responsabilitatea pentru dificultățile economice, cu scopul de a eroda sprijinul populației pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Regulamentul de funcționare a Parlamentului, un document tehnic care garantează drepturile opoziției
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Proiectul regulamentului de funcționare a Parlamentului, care ar urma să înlocuiască un document similar vechi de 30 de ani, a fost elaborat în contextul angajamentelor Republicii Moldova în procesul de aderare la UE. Este adevărat că documentul conține o prevedere potrivit căreia grupurile („fracțiunile”) parlamentare au dreptul „să delege un reprezentant pentru luări de cuvânt, declarații, anunțuri şi propuneri în numele fracțiunii”, dar în actuala configurație a legislativului măsura afectează mai mult puterea: deși aceasta are cel mai mare număr de parlamentari, doar unul dintre ei ar lua cuvântul, față de 5 reprezentanți ai celor 5 partide de opoziție. În plus, astfel de măsuri nici măcar nu e una inedită: în multe legislative există practica limitării timpului de tribună acordat partidelor, precum și a numărului de vorbitori; această practică se regăsește, de altfel, și în parlamentul de la Chișinău, unde există de ani de zile limitări ale numărului deputaților din același grup parlamentar și ale duratei luărilor de cuvânt, declarațiilor, etc.
Noul Cod chiar garantează drepturile opoziției și stabilește expres că „majoritatea parlamentară este obligată să asigure opoziției un tratament corect şi echitabil, fără a abuza de poziția sa dominantă”.
Regulamentul de funcționare a Parlamentului este un document normativ care reglează o serie de chestiuni tehnice care nu au cum să modifice natura regimului sau statutul Republicii Moldova. Acestea pot fi schimbate doar în urma deciziei luate de majoritatea calificată a populației la referendum, după cum prevede chiar Constituția țării: „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.
Moscova și pro-rușii vor ca limba rusă să aibă un statut special pentru că, astfel, pot menține țările ex-sovietice în „lumea rusă”
Proiectul de lege prevede și că „limba de lucru în Parlament” este limba română. Româna e limba oficială a Republicii Moldova, iar folosirea sa în instituțiile statului nu reprezintă nici o încălcare a reglementărilor europene în domeniu, nici o interzicere a limbii ruse. Parlamentarii sunt liberi să discute în continuare între ei în limba rusă, la fel ca toți cetățenii Republicii Moldova care doresc să facă acest lucru. Faptul că minoritățile au dreptul de a-și folosi limba maternă nu înseamnă însă nicăieri în Uniunea Europeană că limba respectivă devine automat limbă oficială care trebuie să se regăsească în toate documentele emise de instituțiile statului. Noul regulament nici măcar nu exclude traducerea în rusă; din contră, spune clar că, după caz, documentele emise de legislativ vor fi traduse „în alte limbi”. Guvernul rus și politicienii pro-ruși din spațiul ex-sovietic au încercat însă constant, după prăbușirea URSS, să forțeze guvernele fostelor republici, acum independente, să acorde un statut special limbii ruse (dacă nu limbă oficială măcar de „limbă de comunicare interetnică”). Este o metodă prin care țările respective ar fi menținute în așa-numita „lume rusă” (ruskii mir), un spațiu dominat din punct de vedere politic, economic și cultural de către Rusia. Impunerea limbii ruse a fost, de altfel, dintotdeauna un instrument al politicii imperiale, fie că vorbim de cea țaristă, fie că ne referim la perioada URSS. Nu întâmplător, mișcările de renaștere națională din fostul URSS au pus accentul și pe revigorarea limbilor diferitelor popoare subjugate de imperiu. Forțele politice pro-ruse, succesoare ale Partidului Comunist, din diferitele țări au încercat, în contrapartidă, să promoveze limba rusă și, acolo unde au putut, să submineze limbile naționale. Este și cazul Republicii Moldova unde la doar câțiva ani după independență pro-rușii au impus conceptul sovietic de „limbă moldovenească”. În toate guvernările pro-rușilor, limba rusă era folosită în mod obișnuit ca o a doua limbă de numeroși oficiali în intervenții publice.
Narațiunile despre pierderea statalității și încălcarea neutralității de către actuala guvernare sunt des lansate de propaganda rusă și pro-rusă. Acestea s-au întețit și după o declarație recentă a Maiei Sandu că în cazul unui eventual referendum privind unirea cu România, ar vota pentru. Ea însă a precizat că această soluție nu ar fi susținută de majoritatea populației, astfel încât autoritățile urmează calea integrării europene, care se bucură de un sprijin mai larg. Veridica a demontat anterior narațiunile propagandei ruse legate de acest subiect.
De asemenea, în ultimii ani, Veridica a analizat și a demantelat mai multe narațiuni false legate de intenția guvernării de a renunța la neutralitate, adera la NATO și de a forța unirea Republicii Moldova cu România.
Republica Moldova se confruntă cu o criză economică, la fel ca întreaga regiune și practic tot continentul european. Principalele cauze ale acesteia țin însă de factori externi - în primul rând războiul din Ucraina, provocat de Rusia, care a dus la creșterea prețurilor la resursele energetice și perturbarea lanțurilor logistice.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este condusă pentru al doilea mandat consecutiv de o guvernare pro-europeană în frunte cu președintele Maia Sandu. Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-prezidențial, deține majoritatea în Parlament. În anul 2022 Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la UE, dar forțe politice, susținute de Moscova, au organizat ample campanii de dezinformare, manipulări și chiar cumpărare de voturi, la alegerile din 2024 și 2025, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice, dar și anchete și descinderi organizate de structurile de forță, iar interferența rusă în procesele politice de la Chișinău, continuă. Veridica a analizat și a demontat un șir de narațiuni false și campanii de propagandă ale Kremlinului.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Parlamentul a aprobat în prima lectură Codul privind organizarea și funcționarea Parlamentului, care prevede, printre altele că limba de lucru în legislativă este limba română. Documentul prevede și reducerea timpilor pentru declarații și dezbateri parlamentare, dar se referă la toți deputații, nu doar la cei din opoziție.
