Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

Ziua Limbii Române și incapacitatea Republicii Moldova de a-și găsi identitatea și a-și asigura securitatea

Trei femei își fac selfie în timpul pregătirilor pentru sărbătorirea „Zilei Limbii Noastre”, în Piața Europei din Parcul Central din Chișinău, Moldova, 30 august 2019.
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Trei femei își fac selfie în timpul pregătirilor pentru sărbătorirea „Zilei Limbii Noastre”, în Piața Europei din Parcul Central din Chișinău, Moldova, 30 august 2019.

Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.

Între limba renașterii naționale, româna, și invenția puterii de ocupație sovietice, moldoveneasca

La 31 de ani distanță de la desprinderea de URSS, în Republica Moldova încă mai sunt dubii legislative despre limba oficială a acestui stat. În Declarația de Independență este menționată „limba română”, care fusese deja proclamată ca limbă de stat sub presiunea mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '90. Constituția adoptată în 1994, când Parlamentul era dominat de forțe de stânga, preciza însă, la Articolul 13, că „Limba de stat [...] este limba moldovenească”; practic, prin această sintagmă erau asumate teoriile sovietice ale unei așa-zise limbi moldovenești, distinctă de cea română. Aveau să mai treacă încă aproape 20 de ani până când Curtea Constituțională avea să decidă că Declarația de Independență este documentul care prevalează în fața Constituției – așadar, limba oficială ar trebui să fie româna. Hotărârea Curții Constituționale din 2013 nu a fost însă pusă în aplicare prin amendarea legii fundamentale nici măcar până la ora redactării acestui material.  

O astfel de recunoaștere a limbii vorbite în Republica Moldova ar rezolva o bună parte a problemei identitare care încă mai persistă la Chișinău și toate ambiguitățile ce derivă ca „diferențe” dintre români și moldoveni. În tot acest timp, politicieni populiști precum liderul comunistul Vladimir Voronin se află încă în Parlamentul de la Chișinău, promovând „moldovenismul” și marotele statalității Republicii Moldova. Acestea trebuie apărate acum, în viziunea sa, nu numai de România, dar și de UE și de SUA.

Dependență energetică de Moscova, o amenințare la adresa securității Republicii Moldova

Nici în plan economic lucrurile nu sunt foarte bune pentru Republica Moldova. De trei decade, Republica Moldova este total dependentă de gazele rusești livrate de Gazprom. Toate guvernele care s-au perindat la putere au preferat să plătească prețul cel mai mic pentru gazele rusești în detrimentul libertății politice.

Astăzi, Republica Moldova rămâne dependentă 100% de gazele rusești și stă sub incertitudinea livrărilor de la Gazprom. Mai mult, în stânga Nistrului, în regiunea separatistă transnistreană, s-a acumulat deja o datorie istorică de nouă miliarde de dolari. Deși este o datorie corporativă, politicienii de la Moscova nu ezită periodic să o impute declarativ Chișinăului. Transnistria nu plătește de mai bine de 15 ani niciun ban pentru gazele rusești, într-o schemă ce de fapt ajută Rusia să finanțeze existența enclavei separatiste.

Mai mult de atât, pe partea de energie electrică, Republica Moldova a rămas dependentă de energia electrică de la centrala Cuciurgan din Transnistria, deținută de compania rusească Inter RAO. Până nu de mult, Republica Moldova procura 100% din energia electrică de la această centrală termoelectrică care arde gazul rusesc și îl transformă în energie electrică. După multe șovăieli, Chișinăul a reușit astăzi ca măcar 30% din curentul electric să și-l asigure din Ucraina.

Mai mult, pentru cele 70 de procente de energie electrică, Tiraspolul șantajează lunar Chișinăul cu licențe de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița (MMZ) care oferă prețuri de dumping la produsele finite. MMZ face concurență neloială tuturor combinatelor din regiune, inclusiv din România, deoarece funcționează cu gaze gratis din partea Rusiei și este cel mai mare contributor și infuzor de valută al regimului separatist transnistrean, aflat de facto în mâinile a doi oligarhi locali, Victor Gușan și Ilia Kazmalî, cu puternice relații cu Moscova. Deși România a terminat încă de anul trecut gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, acesta nu a fost folosit decât foarte puțin în toamna trecută pentru reglarea presiunii. De asemenea, actualul Guvern a preferat o firmă indiană cu probleme de corupție în locul unui consorțiu de firme românești pentru a construi linia de înaltă tensiune Vulcănești- Chișinău, care ar aduce direct curent electric din România în Republica Moldova.

Diferența de preț la licitație a fost de circa 30.000 de dolari la o sumă totală de 27 de milioane de dolari. Este greu de crezut că firma indiană, care se baza pe materiale ieftine din Ucraina și forță de muncă locală, va termina la timp această lucrare de importanță strategică.

Transnistria și incapacitatea statului moldovenesc de a-și asigura integritatea teritorială

Dosarul transnistrean trenează și el de mai bine de 30 de ani. Nici astăzi, când Republica Moldova are considerabil mai multe pârghii în negocierile cu Tiraspolul, acestea nu sunt folosite pentru a pune capăt acestei situații. În timp ce circa 11% din teritoriul său se află sub un regim separatist butonat de la Moscova, Republica Moldova nu reușește să-și rezolve nici „dilema de securitate”, astfel că pe teritoriul său se află un număr de circa 1.700 de militari ruși.

Forțele paramilitare transnistrene sunt estimate și ele la circa 8.000 de oameni, iar depozitul de muniții al Rusiei de la Cobasna le oferă acestora un avantaj militar, cel puțin pe hârtie.

Problema este că aceste trupe din Transnistria țin în șah o parte din armata ucraineană care nu poate pleca de la granița cu regiunea separatistă de frica unui atac-supriză. De asemenea, nici nu poate intra în Transnistria, deoarece juridic vorbind ar însemna să atace Republica Moldova. Astfel, situația nu este periculoasă doar pentru Republica Moldova, ci și pentru Ucraina.

În anii scurși de la proclamarea independenței Republicii Moldova față de Moscova, nicio guvernare nu s-a preocupat cu adevărat de echiparea armatei, care se află într-o stare foarte proastă. Ba mai mult, forțele pro-ruse de la Chișinău au promovat ideea că Republica Moldova nici nu mai are nevoie de armată, deoarece transnistrenii nu vor ataca, iar în fața Rusiei oricum nu ar fi vreo șansă de reușită.

Războiul din proximitatea sa arată însă că aceste calcule au fost greșite și că Republica Moldova ar avea nevoie de o minimă înzestrare militară, măcar în scopuri disuasive în eventualitatea unui atac din Transnistria ordonat de Moscova. Cu toate acestea, bugetul destinat armatei se menține sub 0,4% din PIB.

Cum ar putea profita Moldova de noile realități politice și economice

Republica Moldova nu se folosește nici în prezent de atuul închiderii graniței ucrainene pe segmentul transnistrean. După decizia Kievul de la începutul războiului, o bună parte din contrabanda cu Ucraina, mai ales cea făcută prin portul Odessa, s-a închis pentru regiunea separatistă transnistreană.

Chișinăul nu a fructificat momentul și continuă să nu aplice niciun impozit mărfurilor care vin și pleacă din Transnistria. Cu alte cuvinte, prin inacțiune în acest sens, contribuie la ținerea în viață a regimului transnistrean.

Chișinăul preferă negocieri subterane cu regimul oligarhilor transnistreni ce dețin holdingul Sheriff și a monopolizat toată activitatea economică de peste Nistru.

Tiraspolul nu este deloc în poziție în care să pună condiții, mai ales după cuplarea Republicii Moldova la sistemul european energetic ENTSO-E. Autoritățile constituționale trebuie să acționeze mult mai ferm în raport cu Tiraspolul care este acum dependent 100% de acceptul Chișinău pentru trecerea mărfurilor sale.

Paradoxul face ca, după 31 de ani și o apropiere cum n-a mai existat vreodată față de UE, dar și cu statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, Republica Moldova să rămână în același timp atât de dependentă față de Moscova și să joace în continuare atât de prost cartea împotriva separatismului transnistrean.

De partea identitară românească se vorbește astăzi mai puțin la Chișinău, iar totul este îmbrăcat într-o formulă neutră europeană acceptată și la Chișinău și la București. Cu toate acestea, schimburile comerciale, numerele de proiecte în derularea sau planificate și înțelegerea la nivel politic nu au fost niciodată atât de ridicate între cele două capitale.

Rămâne de văzut dacă, după aceste crize de tip militar și economic, Republica Moldova va rezolva și această dilema identitară și va spune lucrurilor pe nume prin aplicarea legii. O manevră necesară care să pună capăt oricăror speculații și populisme geopolitice menite să alimenteze ura și frustrările din societatea din Republica Moldova.

Tags: Republica Moldova , Ucraina , Rusia , Transnistria , România
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Inundațiile devastatoare din Pakistan, un nou avertisment al schimbărilor climatice

Inundațiile devastatoare din Pakistan, un nou avertisment al schimbărilor climatice

Pakistanul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari dezastre naturale din istoria sa. Zeci de milioane de persoane au fost afectate de inundațiile masive provocate de precipitațiile neobișnuit de mari ale sezonului musonic. Islamabadul spune că intensitatea fenomenului e cauzată de schimbările climatice. E un nou semnal al impactului devastator al acestora.

Se îndreaptă Turcia și Grecia către un război?

Se îndreaptă Turcia și Grecia către un război?

Relația dintre Turcia și Grecia este marcată, din nou, de tensiuni, iar declarațiile dure ale Ankarei i-au făcut pe unii observatori să se întrebe dacă, de data aceasta, nu se va ajunge și la confruntări militare. Actuala criză pare însă legată, mai degrabă, de eforturile regimului de la Ankara de a abate atenția de la problemele interne decât de vechea rivalitatea dintre cele două țări.

Republica Moldova: Socialiștii renunță la federalizare... în favoarea confederației

Republica Moldova: Socialiștii renunță la federalizare... în favoarea confederației

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.

Mădălin Necșuțu

31 Aug 2022

Actualizat la: 02 Sep 2022 18:22:55
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21

Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.

Confronting Memories
Confronting Memories
24 Jan 2023
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat

Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Jan 2023
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție

În perioada 26 – 27 decembrie 2022 în orașul Sankt-Peterburg s-a desfășurat Summit-ul informal al liderilor statelor CSI. Reuniunea ar fi trebuit să arate că aceasta organizație dominată de Rusia, care încearcă de ani de zile să o prezinte ca o alternativă la mai atractivele UE și NATO, este relevantă și viabilă, că Moscova se bucură de sprijinul partenerilor săi ex-sovietici chiar și în condițiile războiului din Ucraina. Discursurile despre cooperare nu pot masca însă realitatea: CSI e o organizație depășită, în criză, care nu are perspective serioase pe termen lung.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
11 Jan 2023
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova

Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
29 Dec 2022