NARAȚIUNI: 1. Copiii români vor fi luaţi din familii şi puşi la dispoziţia ocultei mondiale. 2. Companiile de stat din domenii economice cheie vor fi vândute corporaţiilor occidentale. 3. Românii nu se vor mai putea mişca liber, fiind obligaţi să trăiască într-un areal restrâns, impus de forţe oculte. 4. Patrioţii sunt în pericol de a fi arestaţi, iar libertatea cuvântului suprimată de noile măsuri pregătite de elita mondială globalistă.
CONTEXT: Primii ani ai democraţiei româneşti postdecembriste au fost marcaţi de două sloganuri determinante pentru traseul parcurs de societatea românească către economia de piaţă. „Nu ne vindem ţara” şi „Noi muncim, nu gândim” sunt ideile, despre care mai multe voci susţin că au fost născocite în birourile fostei Securităţi, în jurul cărora modernizarea economică a ţării a fost frânată, iar o serie de foști securiști și politicieni au devalizat economia României în anii ’90. În cei 33 de ani scurşi de la revoluţie, cele două lozinci au antagonizat societatea românească, ducând până la (re)naşterea unor mişcări naţionaliste extremiste, susţinătoare ale unui patriotism de tip primitiv extrem de toxic, ce contestă aderarea României la comunitatea euroatlantică şi organismele ce guvernează lumea occidentală, mai ales Uniunea Europeană şi NATO. Ideologia acestor mişcări gravitează în jurul mai multor naraţiuni, ce pornesc de la o exagerare plină de misticism a rolului jucat de poporul român în istoria omenirii, până la teze conspiraţioniste alimentate cu dezinformări şi fake news-uri. Multe dintre acestea au origini în propaganda rusă, pe de-o parte servind interesul Moscovei de a se prezenta în antiteză cu un Occident decadent, imoral și rapace (pentru propria imagine), dar și pentru a submina valorile occidentale (care reprezintă principala amenințare pentru regimul Putin, obsedat să țină departe de ruși astfel de valori) și țările democratice, pe care le privește drept adversari geopolitici. În acelaşi timp, ele reprezintă şi o realitate a vieții politice în majoritatea democrațiilor liberale, unde au fost preluate de diferite grupări (populiști sau extremiști de ambele părţi ale spectrului politic), așa-numiți formatori de opinie sau influenceri, precum şi un anumit gen de media (în special online) etc.
Odată cu pandemia de Covid19 şi invadarea Ucrainei de către Rusia, spațiul media românesc a fost invadat de narațiuni false eurosceptice și antiNATO, multe dintre ele demontate deja în paginile Veridica, cum ar fi dorința românilor de a părăsi UE și NATO, deoarece Uniunea Europeană plănuiește otrăvirea populației, asasinarea patrioților și atragerea țării în război. Proiectele de lege aflate în dezbatere parlamentară în prezent au reprezentat pretextul unui protest al membrilor şi simpatizanţilor Alianţei pentru Unirea Românilor, oficial îndreptat împotriva proastei guvernări a Bucureştiului, dar transformat într-unul plin de revendicări absurde, bazate pe aceste fake news-uri și manipulări grosolane rostogolite în spațiul public de liderii partidului.
OBIECTIV: Subminarea încrederii populației în autorități și întreaga clasă politică, demonizarea Occidentului, promovarea discursului de tip suveranist, antioccidental, precum şi creşterea propriei notorietăţi prin autovictimizare, în scopuri electorale.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Cele patru legi despre care AUR afirmă că ar contribui la pierderea avuţiilor şi suveranităţii României nu sunt decât nişte acte normative ce urmăresc modernizarea şi actualizarea modului de funcţionare a statului, în scopul eficientizării mai multor domenii de activitate. Astfel, PL-x 145/2023 este un proiect de lege care stabileşte mai multe norme pentru prevenirea separării copiilor de familie, efect al mai multor cauze de ordin economic, social sau educaţional. Guvernul este inițiatorul proiectului, iar scopul acestuia este de a ajuta la creşterea copiilor, nu de a-i lua din familii. Legea urmăreşte întocmirea unui plan de servicii de care să beneficieze familiile aflate în situaţii de vulnerabilitate (sărăcie, lipsa asistenţei sociale, educaţie precară, spaţiu locuibil insuficient, etc.), prin care acestea să fie ameliorate, punând în prim plan nevoile imediate ale copilului. În acelaşi timp, prin acest act normativ se înfiinţează Oficiul Naţional al Copilului, un modul informatic în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, despre care AUR susţine că reprezintă un prim pas prin care statul va monitoriza copiii românilor pentru preluarea ulterioară a acestora de lângă familii. De fapt, Oficiul Copilului este o bază de date în care se va ţine evidenţa copiilor aflaţi în situaţii de risc de separare de familii. De principiu, această bază de date există deja la nivel local, ea urmând a fi centralizată şi îmbunătăţită la nivel de ţară. În trecut, o naraţiune asemănătoare a promovat şi senatoarea independentă Diana Şoşoacă, care susţinea că forțe oculte occidentale le vor lua copiii familiilor de români, ca urmare a aprobării unui proiect de lege care reglementează, printre altele, forma și conținutul actelor de identitate.
PL-x 143 este de fapt un act normativ care urmăreşte îmbunătățirea modului în care sunt conduse companiile cu capital majoritar de stat, prin implementarea unor principii de guvernanţă corporativă a întreprinderilor de stat. El reglementează, printre altele, statutul diferitelor instituţii ale statului cu rol determinant în activitatea acestor companii, în sensul creşterii performanţelor economice şi a profitabilităţii acestora, care trebuie să fie similar cu managementul companiilor private din aceleaşi domenii de activitate. În acelaşi timp, stabileşte o serie de interdicţii ale demnitarilor (parlamentari, membri ai guvernului, primari etc.) de a ocupa funcţii de conducere în cadrul firmelor de stat şi înfiinţează Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, instituţie subordonată Guvernului, care are rolul de a stabili politica de management a companiilor statului, de a urmări implementarea regulilor stabilite şi de a monitoriza, evalua, respectiv sancţiona modul de aplicare a acestora. Legat de vânzarea mai multor companii din domenii cheie de activitate, legea introduce un capitol separat (V1) care doar reglementează modurile în care se poate reduce participaţia statului la aceste întreprinderi publice, dar aceasta nu presupune, evident, că acest lucru se va întâmpla în mod inevitabil. Ce uită sau nu spun liderii AUR este că, în acelaşi capitol, legea reglementează şi modalităţile prin care statul îşi poate mări participaţia în cadrul firmelor cu capital majoritar de stat, inclusiv prin achiziţii de acţiuni de pe piaţa de capital. În cele din urmă, o eventuală listare la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni sau privatizarea unor pachete majoritare la companiile de stat, ar duce la capitalizare, modernizare și creștere a performanțelor economice. Nu în ultimul rând, prezenţa în rândul acţionarilor a entităţilor private ar duce cu siguranţă la o creştere a transparenţei şi eventuale denunţări ale neregulilor din interiorul acestor firme. Ca şi în cazul anterior, şi această naraţiune a mai fost rostogolită în spaţiul public de Diana Şoşoacă, care avertiza în toamna lui 2022 că Hidroelectrica, la fel ca și alte avuții ale românilor, va fi luată de străini.
Pl-x 47 este un proiect legislativ privind mobilitatea urbană durabilă şi nu face altceva decât să alinieze legislaţia românească la întreg ansamblul de acte normative europene din domeniu. În plus, intrarea în vigoare a legislaţiei privind mobilitatea urbană durabilă este un jalon prevăzut în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, angajat la nivel guvernamental de România. AUR susține că proiectul ar duce la transformarea orașelor în închisori, naraţiune ce face parte din spectrul negaţionismului climatic, despre care Veridica atenţiona acum mai bine de un an. Implementarea conceptului urban de „oraş de 15 minute” nu presupune sub nici o formă eliminarea libertăţii de circulaţie a românilor, ci aduce mai multe beneficii, de la mai mult timp liber la dispoziție până la sănătate, aer mai curat, spațiu verde de calitate și legături mai puternice cu comunitatea. De exemplu, o zonă adaptată acestui concept devine un mediu mult mai favorabil dezvoltării micilor afaceri locale pe care ne îndeamnă patrioţii AUR să le sprijinim.
În fine, Pl-x 144 aduce completări şi modifică anumite articole din legea privind executorii judecătoreşti, introducând noi prevederi privind atribuțiile, drepturile și obligațiile acestora. Fără o legătură evidentă cu „vânzarea României”, respectivul proiect legislativ a fost introdus pe lista celor contestate de opoziţia naţionalistă, probabil din inerţie, fără cunoaşterea conţinutului său. Ce rămâne neclar la finalul acestui protest este contradicţia între luările de poziţie anterioare ale liderilor AUR, care acuzau toate guvernele postdecembriste că au vândut (deja!) ţara străinilor şi angajamentul luat în weekendul trecut, de a refuza vânzarea ei în viitor.
Donează
---copie-thumb.webp)
