FAKE NEWS: Românilor li se va limita libertatea de mișcare

Românilor li se va limita libertatea de mișcare în numele combaterii schimbărilor climatice, potrivit unei narațiuni false care ține de negaționismul climatic și teoriile conspirației privind încălzirea globală.

Românilor le va fi interzis să călătorească în afara spaţiului destinat prin lege

ȘTIRE: „De-acum, ceea ce era numită „teoria conspirației” devine realitate în România. Un proiect de lege „privind mobilitatea urbană durabilă” inițiat de Guvernul Nicolae Ciucă urmărește să instituie un control total al statului asupra modului în care cetățenii se deplasează în orașe, ba chiar și asupra spațiului de locuit și numărului de rezidenți la hectar. […] Când se va elibera PMUD pentru fiecare oraș în parte, „planificatorii” vor avea în vedere o serie de „direcții”, între care eliminarea mașinilor personale este reliefată foarte clar. […] În caz că vă gândiți să rezistați „planificatorilor” și să nu mergeți cu bicicleta sau autobuzul, statul are ac și de cojocul dvs: o altă direcție este a reduce spațiile de parcare/staționare, pentru „creșterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante”. […] Practic, totul se va face pentru a călători cât mai puțin, cât mai aproape de casă și dacă, totuși, veți avea această îndrăzneală, să o faceți cu transportul în comun.”

NARAȚIUNI: Într-un viitor apropiat, românii vor fi înrobiţi de ecodictatura impusă de oculta mondială în numele combaterii schimbărilor climatice.

CONTEXT: Un raport publicat în ianuarie de coaliția pentru Combaterea Dezinformării Climatice și realizat de o echipă de experți coordonați de Institutul pentru Dialog Strategic, constata că, după pauza forțată de pandemia de Covid19 și agresiunea rusă asupra Ucrainei, în 2022 s-a înregistrat o creștere explozivă a negaționismului climatic pe rețelele sociale, aşa cum Veridica a anticipat acum mai bine de un an.

Majoritatea marilor orașe din întreaga lume se confruntă cu o creştere accelerată a problemelor în ceea ce priveşte calitatea aerului, fapt ce provoacă deopotrivă îngrijorare, dar şi concentrarea din ce în ce mai mare către găsirea unor soluţii viabile de combatere a acestei tendinţe. Studiile efectuate arată că aproximativ 20% din poluarea excesivă a oraşelor europene este cauzată de arderea combustibililor fosili utilizaţi în transporturi. În România, ponderea noxelor eliberate de autovehicule este chiar şi de două ori mai mare, în Bucureşti, de exemplu, traficul rutier generând aproape jumătate din cantitatea de noxe prezente în atmosferă, conform unui raport, din 2020, al Institutului Naţional de Sănătate Publică. Prezenţa gazelor toxice în aerul respirat duce la diverse afecţiuni pulmonare şi cardiace (astm, cancer pulmonar, boli cardiovasculare, dereglări ale aparatului gastrointestinal, cardiopatie ischemică, bronhopneumopatie obstructivă, accidente vasculare cerebrale, afecțiuni mintale și neurologice, diabet etc.), care provoacă moartea a mii de bucureşteni anual. În acest context, autorităţile încearcă, prin proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă supus dezbaterii în aceste zile în Parlament, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi prin soluţii ecologice şi, în acelaşi timp, să contribuie la ameliorarea stării de sănătate a populaţiei şi să reducă presiunea pe sistemul sanitar şi costurile medicale.

OBIECTIV: Generarea de nemulțumiri sociale și scăderea încrederii populației în autorități, diminuarea și chiar stoparea acțiunilor ce afectează interese economice și afaceri din activități poluante.

Poluarea atmosferică este reală şi trebuie redusă cât mai eficient, cât mai repede

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: În mai 2021, Comisia Europeană a adoptat un plan de acţiune la nivel comunitar, intitulat „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”. Conform acestuia, Comisia va introduce cerințe mai stricte pentru a combate poluarea aerului, printr-o serie de măsuri și strategii din cadrul Pactului verde european, printre care mobilitatea sustenabilă și inteligentă. Anterior, în decembrie 2020, a fost lansată Coaliția

„Educația pentru climă”, care va sprijini identificarea unor soluții inovatoare de reducere a poluării împreună cu profesori și elevi, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea competențelor verzi. De asemenea, programul Erasmus+ va consolida dimensiunea verde în educație și formare și va spori, printre altele, numărul oportunităților de mobilitate în domeniul urbanismului. Iniţiativa legislativă a guvernului de la Bucureşti nu face altceva decât să alinieze legislaţia românească la întreg ansamblul de acte normative europene; în plus, intrarea în vigoare a legislaţiei privind mobilitatea urbană durabilă este un jalon prevăzut în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, angajat la nivel guvernamental de România.

Implementarea conceptului de „oraş de 15 minute” nu presupune în niciun caz reducerea mobilităţii populaţiei şi dependenţa acesteia de un sistem de transport exclusiv public de stat, ci se referă la un concept urban rezidențial, ce prevede ca majoritatea nevoilor zilnice (aprovizionare cu alimente și medicamente, vizite la medicul de familie, mersul la școală, etc.) să poată fi îndeplinite fie prin mers pe jos, fie cu bicicleta, în timpi foarte mici. Unul din principalele obiective ale implementării acestui concept urmărește diminuarea traficului de autoturisme și, implicit, reducerea poluării cauzate de acestea, în spaţiul urban. În niciun caz nu restricționează libera circulație a oamenilor, care sunt încurajați să folosească transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos atunci când au treabă în oraş. Beneficiile acestui stil de viață pleacă de la a avea mai mult timp liber la dispoziție până la cele legate de sănătatea fizică și mintală, aer mai curat, spațiu verde de calitate și legături mai puternice cu comunitatea. De exemplu, o zonă adaptată acestui concept devine un mediu mult mai favorabil dezvoltării micilor afaceri locale pe care ne îndeamnă suveraniștii să le sprijinim.

Introducerea unor zone cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) nu este o idee nouă, ea s-a mai aflat în dezbatere şi în 2019, în Bucureşti, când, în urma unui „sondaj” pe facebook, proiectul a fost retras de Primăria Capitalei, dintr-un populism exagerat al primarului aflat atunci în funcţie. Comparaţia cu restricţionarea circulaţiei autoturismelor din perioada comunistă este forţată, raţiunile din spatele interdicţiilor de atunci fiind legate de măsurile de economisire absurde impuse de regimul Ceauşescu. În prezent, dacă va fi votată, legea va restricţiona circulaţia maşinilor poluante, încurajând înnoirea parcului auto sau folosirea mijloacelor de transport nepoluante. Afirmaţia că, în lipsa implementării unei legislaţii care să reglementeze mai ferm traficul rutier în oraşe, statele respective vor fi sancţionate prin reducerea fondurilor alocate, se referă de fapt la strategia de încurajare a unor astfel de acţiuni, prin recompense financiare, sub formă de granturi sau fonduri nerambursabile. În niciun caz regiunea sau ţara respectivă nu va fi sancţionată pecuniar.

Efectele restricţionării circulaţiei auto s-au putut observa cel mai bine în 2020, în timpul lockdown-urilor cauzate de pandemia de Covid19, care au condus, temporar, la un aer și ape mai curate, precum și la un nivel de zgomot redus în multe locuri. Cu toate acestea, autorităţile europene au afirmat în nenumărate rânduri că încetinirea tuturor activităților economice nu reprezintă viziunea Uniunii cu privire la reducerea poluării, aşa cum sugerează naraţiunea analizată.