DEZINFORMARE: Majoritatea românilor vor ieșirea țării din NATO și UE

Majoritatea cetățnilor români își doresc ieșirea țării lor din NATO și UE și nu există niciun partid care să poată capitaliza politic acest curent, potrivit unei narațiuni false promovate pe Gold FM, un post asociat anterior cu promovarea unor dezinformări și știri false. Narațiunea este contrazisă de barometrele de opinie.

ȘTIRE: „Luni, 29 august, în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, a fost analizat mediul politic intern prin prisma ofertei electorale de tip suveranist, dar și ce personalități și partide se înscriu pentru voturile celor aproximativ 60% dintre români ce au aspirații de tip naționalist. Întrebat cum de 60% dintre români preferă naționalismul și suveranismul, prestigiosul analist Petru Romoșan răspunde: „Nu e numai în România asta. E și în Franța, și în Germania, Spania etc. în Italia, dreapta naționalist-suveranistă are șanse mari de a câștiga la alegerile din septembrie. E meritul UE, care a iritat popoarele și națiunile. E meritul decăderii imperiului american, care forțează ajutorul pentru Ucraina […] Care ar fi dovezile că cineva face o politică suveranistă? Sunt două argumente simple: ieșirea din UE și din NATO. Eu n-am auzit niciun suveranist să vorbească franc despre raportarea la UE, dacă ei vor sau nu vor să mai rămână în UE. Acesta e baremul absolut. Nu văd cum ar putea fi George Simion suveranist sau naționalist, concluzionează Petru Romoșan.”

NARAȚIUNI: 1. Majoritatea românilor preferă partidele cu politici suveraniste, 2. Europenii și românii își pierd încrederea în UE și NATO și doresc ca țările lor să le părăsească din cauza ajutorului pe care acestea îl acordă Ucrainei.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Occidentul a făcut front comun în sprijnirea financiară și militară a Ucrainei, după invazia rusă începută pe 24 februarie. De asemenea, atât UE cât și state NATO extra-comunitare i-au impus Rusiei sancțiuni pentru agresiunea sa.

În acest context, Rusia și-a accelerat acțiunile de propagandă și caută să genereze dezacorduri în sânul UE pe principiul „divide et impera”. Pe de-o parte, Rusia vrea să submineze susținerea occidentală pentru Ucraina. Pe de altă parte, Moscova își dorește să blocheze sancțiuni și mai severe, cum ar fi, de pildă, o blocare totală a importurilor occidentale de hidrocarburi din Rusia, ceea ce ar reprezenta o lovitură dură pentru economia sa. În sfârșit, un alt obiectiv rusesc este, de ani de zile, destabilizarea NATO, UE și a societăților occidentale, lucru vizibil în campanii de dezinformare și fake-news (criza refugiaților, Brexit, alegerile prezidențiale din Statele Unite etc.).

În România, Rusia susține forțele extremiste și naționaliste cu scopul de a slăbi reziliența și coagularea politică internă, iar partidul extremist AUR este curtat intens de propaganda rusă și agenții ei de influență care marșează pe ideea euroscepticismului și atitudini anti-NATO sub pretextul naționalismului de tip primitiv.

OBIECTIV: Crearea unor false sentimente de patriotism care să vină în contradicție cu condiția de stat membru UE și NATO a României în rândul românilor.

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Procentul de 60% dintre români care ar crede în suveranism și ieșirea din structurile UE și NATO a României este ireal. Autorii acestor afirmații, Petru Romoșan și Cozmin Gușă, nu oferă și sursa unei astfel de concluzii, ci doar vehiculează niște cifre neacoperite de baze factuale.

Sondajul INSCOP de luna trecută arată că doar 14,6% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în scădere semnificativă față de februarie 2022, atunci când 22,4% erau de această părere.

De asemenea, 83% dintre respondenți s-au opus unui „Ro-Exit”, în creștere față de februarie 2022 când 74,7% aveau această opinie.

În paralel, doar 11,9% dintre respondenți, față de 15,7% în februarie 2022, cred că România ar trebui să iasă din NATO. La fel, 86% cred că România trebuie să rămână în NATO, față de 81,2% în februarie.

De asemenea, 50,5% dintre români consideră că achizițiile de armament avansat din SUA ajută la întărirea Armatei României. Procentul este în ușoară creștere față de februarie 2022 când 48,5% dintre români susțineau acest punct de vedere.

Două treimi dintre români (65,7%) nu văd armata Rusiei în stare să ajungă în cinci zile la București, față de 36% care erau în dezacord cu această afirmație în februarie 2022.

Nici tema „valorile tradiționale apărate de Rusia în fața Occidentului decant”, o narațiune frecventă a propagandei ruse, demontată frecvent de articolele Veridica, nu mai este una una cu priză la români. Doar 24,7% dintre români mai credeau într-o astfel de narațiune falsă în mai 2022, față 41,4% în februarie 2022.

Același sondaj relevă faptul că peste 83% dintre români cred că în următoarele decenii România trebuie să urmeze direcţia Vest (UE, SUA, NATO) din punct de vedere al alianţelor politice şi militare.

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina, 71,2% dintre români menționează Rusia într-un alt sondaj de opinie din luna iunie. Românii au mai desemnat apoi SUA (10,4%), Ucraina (4,5%), NATO (3,9%) și UE (1,7%).

Într-un alt sondaj, referitor la la avantajele competitive care rămân relevante pentru Romania în perioada post-pandemie și contextul geopolitic regional, realizat în iulie de Camera de Comerț româno-americană AmCham, apartenența la Uniunea Europeană a rămas pe primul loc (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%).

De asemenea, Eurobarometrul UE din aprilie arată un consens larg în rândul cetățenilor UE din toate statele membre ale UE în favoarea răspunsului UE la invazia Ucrainei de către Rusia.

Majoritatea europenilor cred că, de când a început războiul, UE a dat dovadă de solidaritate (79%) și a fost unită (63%) și rapidă (58%) în reacția sa. Respondenții sunt larg în favoarea sprijinului pentru Ucraina și poporul acesteia.

În special, peste nouă din zece respondenți (93%) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război.

De asemenea, 88% dintre europeni aprobă ideea de a primi în UE oamenii care fug de război, iar 80% aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. Pe de altă parte, 66% sunt de acord că „Ucraina ar trebui să adere la UE când este pregătită”, 71% cred că Ucraina face parte din familia europeană și 89% simt simpatie față de ucraineni.

Sondajul Eurofond publicat pe 24 iunie arată că solidaritatea este foarte mare și se traduce în măsuri de sprijin active și practice, 80% dintre respondenți fiind de acord cu abordările UE și naționale de a oferi locuințe refugiaților și peste 84% dintre respondenți sprijinind UE și statele sale membre în furnizarea de ajutor umanitar către Ucraina.

Peste 70% dintre respondenți sunt de acord cu impunerea de sancțiuni economice Rusiei, aproximativ două treimi dintre ei considerând de fapt că ar trebui impuse sancțiuni mai stricte.

Acesta este cazul în special în țările scandinave, statele baltice, România, Polonia și Irlanda. Chiar și în chestiunea mai sensibilă a sprijinului militar, 66% dintre respondenți aprobă sprijinul militar al UE pentru Ucraina (deși 34% cred că UE a făcut prea mult în acest domeniu).

Așadar, toate datele prezentate mai sus indică faptul că românii nu-și doresc un suveranism de tip anti-european și anti-NATO, în timp ce AUR, partidul propus de cei doi ca fiind pe acest segment suveranist, este cotat de cel mai recent sondaj Avangarde doar cu 12% din încrederea românilor, în scădere odată cu estomparea crizei pandemice de COVID-19.

De menționat este că și Liviu Dragnea, fostul lider al PSD și-a făcut o formațiune care militează pentru politici suveraniste, dar simpatia față de acesta nici nu este luată în calcul de sondajele de specialitate.

SÂMBURE DE ADEVĂR: În România există partide politice eurosceptice care promovează ieșirea din UE și NATO.