Pentru o bună parte din presa mainstream din România, dar și pentru diverși politicieni de la putere și din opoziție, dosarul Roșia Montană a fost un test al responsabilității în comunicarea publică. Un test pe care l-au picat, potrivit unei analize ActiveWatch.
„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega și a fost proiectat anul acesta în selecția Festivalului de la Moscova. Subiectul filmului reia tema România-Colonia Europei principala narațiune a propagandei rusești.
Modificările propuse la Legea apărării naționale a României au dat naștere la dezinformări promovate de propaganda rusă și pro-rușii din Republica Moldova.
Propaganda rusă, dar și politicieni, publiciști și clerici din Republica Moldova, promovează de ani de zile narațiuni privind amenințările la adresa identității și chiar existenței Moldovei și moldovenilor.
Rusia este înconjurată de baze americane dotate cu arme nucleare iar refugiații ucraineni reprezintă o amenințare în țările în care se află, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor.
Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Firmele americane dețin terenuri agricole în Ucraina, iar copiii ucraineni au prioritate la școlile din Bulgaria, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale despre modul în care e relatat războiul în presa ucraineană sau cum i-ar fi forțat NATO și SUA pe ruși să lupte împotriva Ucrainei.
Consiliul European a aprobat negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova în ciuda obiecțiilor Ungariei. Veridica a analizat poziția Budapestei și cum a fost primit anunțul la Kiev și Chișinău.
Papa nu a pledat pentru cipare, iar cancerul nu se vindecă prin înfometare, scrie echipa de la Science+
Trolii ruși au folosit invazia de ploșnițe din Franța pentru a critica sancțiunile impuse Moscovei, iar teoria dârelor chimice lovește din nou Cehia și Polonia.
Povestea fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, ajunge la publicul român prin publicarea unei cărți de referință, al cărei editor este Dragoș Mateescu.
Cerealele ucrainene amenință economiile europene, iar laboratoarele biologice ale Kievului pot provoca pandemii, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale legate de campaniile contra refugiaților în regiune, dar și despre propaganda de război a Rusiei.
În Găgăuzia a reapărut discursul separatist, parte a unui efort de bloca parcursul european al Moldovei. Momentul coincide cu câștigarea alegerilor de o reprezentantă a lui Ilan Șor.
Candidații susținuți de fostul președinte, Igor Dodon, și de oligarhul-fugar, Ilan Șor, au obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Campania a fost marcată de promovarea narațiunilor propagandei rusești, de implicarea unor politicieni și artiști ruși, dar și de un scandal diplomatic între Republica Moldova și Rusia.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
Găgăuzia este, poate, cea mai rusofilă regiune a Republicii Moldova. O entitate separatistă la începutul anilor '90, Găgăuzia a acceptat până la urmă suveranitatea Chișinăului, însă pretinde dreptul la secesiune în cazul unei uniri cu România sau chiar și al integrării europene.
În fiecare zi, cetățenii ruși află din știri despre reușitele armatei pe frontul din Ucraina. Chiar și atunci când trupele se retrag, sau cuceresc câteva sate mici cu prețul unor pierderi mari, reprezentantul Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, vorbește despre reușite importante. Investigația PROEKT.MEDIA relevă că multe victorii sunt falsuri aritmetice și geografice.
Proekt a stabilit numele militarilor ruși care dau ordinele în invazia din Ucraina – de la conducătorii superiori ai forțelor armate până la comandanții unor regimente. Biografiile acestor ofițeri și starea unităților militare pe care le conduc explică de ce războiul se desfășoară astfel.
Grupul Wagner este armata privată pe care Rusia o folosește în operațiunile sale externe, din Ucraina și Siria până în Africa. Marat Gabidullin a făcut parte câțiva ani din această armată privată și a participat la operațiunile sale în estul Ucrainei și Siria. Experiențele sale sunt descrise în Memoriile unui mercenar din grupul Wagner, publicată în România de Editura Corint, din care Veridica prezintă un fragment.
Un general rus menționa recent Transnistria ca unul din obiectivele celei de-a doua faze a războiului din Ucraina. Se va opri Rusia în Transnistria sau va vrea să ajungă și la Chișinău, aflat la o aruncătură de băț? Și ce ar trebui să facă România în acest caz? Anul 1940 este invocat tot mai des…
Presa și unii politologi ruși au început să îndemne deschis Moscova să penalizeze Republica Moldova pentru „ieșirile” guvernării din ultimul timp, precum interzicerea simbolurilor „Z”, „V” și, în special, a panglicii Sf. Gheorghe – primele asociate direct cu agresiunea asupra Ucrainei, ultima considerată un simbol al armatei ruse.
Kremlinul, mass-media de stat și bloggerii afiliați puterii repetă aceleași teze despre invazia rusă în Ucraina: „operațiunea specială” este necesară pentru a alunga naziștii, sancțiunile internaționale reprezintă noi posibilități pentru Rusia. Cum să manipulezi populația rusă, să calmezi poporul și să generezi avânt patriotic? Administrația prezidențială a alcătuit în acest scop mai multe manuale de instrucțiuni.
Gândită de sovietici ca un cap de pod pentru expansiunea spre Basarabia și România de dincolo de Prut, Transnistria a fost, după căderea URSS, scena unuia din războaiele prin care Rusia post-sovietică a încercat să își mențină controlul asupra spațiului sovietic.
Persoane promovate anterior de Sputnik, acuzate în trecut că ar reprezenta interesele Rusiei și/sau asociate cu curentul anti-vaccinist, au lansat după declanșarea războiului o serie de narațiuni anti-ucrainene. Cozmin Gușă, Diana Șoșoacă și Iosefina Pascal sunt printre cei care promovează aceste dezinformări, care merg de la justificări false pentru invazie – existența unor laboratoare pentru arme biologice – până la negarea faptului că s-ar purta un război.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.md
