Până la momentul desemnării, Veștea era un nume cunoscut mai degrabă presei locale brașovene. Câteva ore mai târziu, declarațiile venite de la membrii PNL arată un risc major de scindare. Mai mult, un general NATO l-a acuzat public pe Veștea de acțiuni care au împiedicat construirea infrastructurii militare. Cine este politicianul PNL, puțin cunoscut publicului național, căruia Nicușor Dan i-a încredințat formarea unui guvern într-un moment de criză?
Tot mai mulți profesori din România își exprimă public – și chiar și de la catedră – preferințele politice pentru extrema dreapta și îi promovează ideile. Fenomenul pare să ia amploare în contextul în care politicienii suveraniști par a fi singurii care se arată preocupați de bunăstarea profesorilor.
Noua șefă a Institutului Cultural Român, Corina Încroșnatu, a ajuns în funcție cu voturile PSD, ale suveraniștilor din AUR și POT, dar și cu cele ale UDMR. Acuzată de USR că ar fi avut legături cu „ideologul lui Putin”, Corina Încroșnatu și-a petrecut o bună parte din viața profesională în instituțiile statului, dar a trecut și pe la fundația condamnatului penal Adrian Năstase.
Românii plătesc cu până la 45% mai mult pentru energie. Facturile lor sunt umflate de problemele din sistem – proasta administrare, lipsa investițiilor, instabilitatea legislativă, distorsiuni de piață cauzate de stat – dar și de „rentele” care ajung în buzunarele așa-numiților „băieți deștepți”.
Trei economiști analizează pentru Veridica argumentul din moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR potrivit căruia privatizarea și listarea la Bursă a unor companii de stat înseamnă „vânzare frauduloasă a averii statului”.
Autoritățile sovietice au interpretat unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918 printr-o lentilă strict penală și ideologică, transformându-o dintr-un act politic și istoric într-o pretinsă „infracțiune contrarevoluționară”. În anchetele NKVD, inclusiv în dosarul preotului Alexandru Baltaga, votul din Sfatul Țării și contextul unirii sunt prezentate drept „răsturnare a puterii sovietice” și „trădare a Rusiei Sovietice”, marcând astfel procesul prin care un eveniment fondator al istoriei Basarabiei a fost criminalizat retrospectiv în logica represiunii politice sovietice.
Propaganda rusă, flancată de reprezentanții săi de la Chișinău și Tiraspol, a pus rapid în mișcare un întreg arsenal de procedee de dezinformare, ironizare și deturnare a atenției, pentru a estompa gravitatea unui caz de securitate fără precedent - reținerea a 11 persoane, cetățeni moldoveni, în Ucraina și Republica Moldova, care pregăteau asasinarea la comandă a unor persoane publice și oficialități ucrainene.
Cu o sticlă de whiskey pe masă, din care o porție turnată în pahar și un trabuc din care trage fără prea multă vlagă înainte de a răspunde la prima întrebare, ambasadorul (neacreditat) al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov a acordat un interviu de aproape o oră pentru Sputnik Moldova în care a reușit să propage, deseori printr-un limbaj mai diplomatic și mai sofisticat, majoritatea narațiunilor false pe care propaganda de la Kremlin le tot inoculează pe diferite căi și forme de-a lungul ultimilor ani.
Jurnaliști, judecători și procurori care au vorbit despre problemele din sistem, dar și protestatari anti-corupție, au fost vizați de atacuri virulente în timp ce problemele denunțate au fost ignorate. Tacticile și narațiunile folosite în aceste zile din România seamănă cu cele ale Kremlinului și altor regimuri cu tendințe autoritare.
Pro-europenii obțin o victorie clară la alegerile parlamentare din Moldova, în urma unui scrutin dominat de geopolitcă și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Rezultatele arată însă și că Republica Moldova continuă să rămână profund divizată.
Documente interne secrete publicate recent în presă odată cu desecretizarea datelor activiștilor ruși dezvăluie încă o dată amploarea fluxurilor financiare direcționate către promovarea ideilor pro-ruse – în cazul de față, în Moldova. Dezvăluirile recente evidențiază canalele cheie de finanțare, structura cheltuielilor și influența potențială a Rusiei asupra opiniei publice din străinătate.
Aflată sub asaltul hibrid al Moscovei, Republica Moldova se pregătește de alegeri legislative catalogate, ca și alte scrutine din trecut, drept „cruciale”. Scrutinul va avea loc în contextul în care pro-europenii sunt în scădere de popularitate, iar opoziția pro-rusă se consolidează.
Ceban, interzis în România, a avut discurs anti-UE și a lucrat cu liderii pro-ruși Vladimir Voronin și Igor Dodon. Acum se vrea lider al opoziției pro-europene, dar există suspiciuni că preferă Moscova.
Adolescenți și tineri ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia au fost uciși sau condamnați la ani grei de închisoare pentru că și-au exprimat atașamentul față de Ucraina. Jurnalistele ucrainene Inna Kubai și Victoria Novikova au documentat* câteva din aceste cazuri, pe care Veridica le aduce în atenție.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Românii din Republica Moldova au optat masiv pentru Nicușor Dan, chiar dacă partidul de guvernare, PAS, l-a susținut pe Crin Antonescu. Amenințați direct de Moscova, basarabenii l-au respins pe George Simion care, deși s-a declarat unionist, e perceput drept pro-rus peste Prut. Pe de altă parte, George Simion a fost votat masiv de diaspora românească din Europa, care până recent prefera partide declarat pro-europene și reformiste.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.
Pentru o bună parte din presa mainstream din România, dar și pentru diverși politicieni de la putere și din opoziție, dosarul Roșia Montană a fost un test al responsabilității în comunicarea publică. Un test pe care l-au picat, potrivit unei analize ActiveWatch.
„21 de rubini” este al treilea film al lui Ciprian Mega și a fost proiectat anul acesta în selecția Festivalului de la Moscova. Subiectul filmului reia tema România-Colonia Europei principala narațiune a propagandei rusești.
Modificările propuse la Legea apărării naționale a României au dat naștere la dezinformări promovate de propaganda rusă și pro-rușii din Republica Moldova.
Propaganda rusă, dar și politicieni, publiciști și clerici din Republica Moldova, promovează de ani de zile narațiuni privind amenințările la adresa identității și chiar existenței Moldovei și moldovenilor.
Rusia este înconjurată de baze americane dotate cu arme nucleare iar refugiații ucraineni reprezintă o amenințare în țările în care se află, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor.
Protestele fermierilor și transportatorilor sunt folosite pentru răspândirea propagandei anti-ucrainene, notează SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale în care sunt demontate narațiuni false cu privire la refugiați și propaganda rusă de război.
Narațiunile au fost lansate/amplificate de Moscova și de pro-ruși. Temele au inclus implicarea Moldovei în războiul din Ucraina, atacarea Transnistriei și apropierea de UE.
Firmele americane dețin terenuri agricole în Ucraina, iar copiii ucraineni au prioritate la școlile din Bulgaria, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale despre modul în care e relatat războiul în presa ucraineană sau cum i-ar fi forțat NATO și SUA pe ruși să lupte împotriva Ucrainei.
Consiliul European a aprobat negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova în ciuda obiecțiilor Ungariei. Veridica a analizat poziția Budapestei și cum a fost primit anunțul la Kiev și Chișinău.
Papa nu a pledat pentru cipare, iar cancerul nu se vindecă prin înfometare, scrie echipa de la Science+
Trolii ruși au folosit invazia de ploșnițe din Franța pentru a critica sancțiunile impuse Moscovei, iar teoria dârelor chimice lovește din nou Cehia și Polonia.
Povestea fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, ajunge la publicul român prin publicarea unei cărți de referință, al cărei editor este Dragoș Mateescu.
Cerealele ucrainene amenință economiile europene, iar laboratoarele biologice ale Kievului pot provoca pandemii, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor. MAKSYM ERISTAVI, PETER GEORGIEV, MARIUS DAEA și KATERYNA SAVRANSKA au selectat și materiale legate de campaniile contra refugiaților în regiune, dar și despre propaganda de război a Rusiei.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
