Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Analize

Europa de Est, doar o haltă în Noul Drum al Mătăsii. Investițiile chineze, limitate de restricții guvernamentale, dar și de lipsa de interes a Beijingului

Containerele unui tren de marfă din China către Marea Britanie sunt manipulate la centrul logistic din Malaszewicze, lângă punctul de trecere a frontierei Polonia-Belarus, estul Poloniei, 11 ianuarie 2017.
©EPA/WOJCIECH PACEWICZ  |   Containerele unui tren de marfă din China către Marea Britanie sunt manipulate la centrul logistic din Malaszewicze, lângă punctul de trecere a frontierei Polonia-Belarus, estul Poloniei, 11 ianuarie 2017.

Relațiile Occidentului cu China au fost puse sub semnul întrebării în ultimii ani. Beijingul a fost criticat pentru practicile sale comerciale, de la copierea tehnologiei la practicarea unor prețuri de dumping care au pus în dificultate companiile occidentale. Au fost denunțate, de asemenea, eforturile de a consolida controlul asupra Hong Kongului și încălcarea drepturilor omului în regiunea Xinjiang, unde musulmanii uighuri sunt vizați de o campanie de „re-educare”. Pandemia de Covid-19 a adus în atenție opacitatea Beijingului – acuzat că nu a oferit în timp util informații despre virus – dar și nevoia diversificării lanțurilor de aprovizionare, dependente în mare măsură de China.

Relația cu China a fost abordată diferit de Statele Unite și de aliații europeni ai acestora. Washingtonul a recunoscut în China cel mai important competitor al său încă din perioada administrației Obama, care a anunțat așa-numita pivotare către Pacific; succesorul lui Obama, Donald Trump, a mers mult mai departe și a declanșat un război comercial cu Beijingul. Europenii, pe de altă parte, au ezitat să își deterioreze relațiile politice cu China din cauza intereselor economice pe care le au. Au apărut însă fricțiuni și în relațiile dintre unele state europene și Beijing, mai ales că Washingtonul a exercitat presiuni asupra aliaților săi tradiționali să fie ceva mai fermi. Este notabil cazul companiei Huawei, bine poziționată în urmă cu câțiva ani pentru a obține o cotă importantă din piața emergentă a rețelelor 5G: pe fondul suspiciunilor că echipamentele sale pot fi folosite pentru spionaj de către guvernul chinez, Huawei a fost împiedicată să se implice în implementarea acestor rețele în numeroase state UE (dar nu în toate, un caz notabil fiind Germania).

Diferite țări europene au descurajat sau chiar interzis implicarea Chinei și în alte domenii considerate strategice, un exemplu relativ recent fiind cel al Marii Britanii, care în luna noiembrie a blocat achiziționarea unui producător de semi-conductori. Din nou, contra-exemplul vine din Germania, care a permis achiziționarea parțială, de către o companie chineză, a unui terminal din portul Hamburg.

Țările occidentale bogate, cu piețe de desfacere importante, sunt importante pentru China. Companiile chineze sunt prezente, într-o măsură mai mică, și în Europa Centrală și de Est. Este însă această regiune o miză în sine pentru Beijing, sau doar o „haltă” pe Noul Drum al Mătăsii, către Vest? Cât de ample sunt relațiile bilaterale și în ce măsură sunt ele influențate de Occident? Colaboratorii Veridica din regiune – Bulgaria, țările baltice, Cehia, Republica Moldova, Polonia, România și Ucraina – au încercat să răspundă la aceste întrebări.

Bulgaria: un bun mediu de afaceri, dar nicio relație specială

Svetoslav Todorov, Sofia

China este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Bulgariei, pe lângă Turcia, Serbia, Egipt, Macedonia de Nord, Statele Unite și Marea Britanie.

Totuși, 2022 nu a produs nicio schimbare majoră în relațiile Bulgariei cu China. Legăturile diplomatice rămân limitate: din 2021, Bulgaria nu mai are ambasador în China, deși există o ambasadă a Bulgariei la Beijing.

Există, probabil, o creștere la nivelul investițiilor chineze în Bulgaria pe parcursul anului curent. Potrivit unei declarații din luna septembrie pentru Bloomberg a lui Luchezar Dinev, președintele Camerei de Comerț și Industrie bulgaro-chineze, în intervalul ianuarie-septembrie, China a înregistrat o creștere a exporturilor către Bulgaria de 51.74%. În același timp, Bulgaria a înregistrat o scădere de 26.48% a exporturilor către China.   

Într-un interviu din luna august pentru site-ul bulgar Novinite, ambasadorul Chinei în Bulgaria a declarat că se așteaptă ca investițiile în infrastructură să crească pe viitor: „Companiile chineze au o experiență vastă în implementarea proiectelor de infrastructură și sunt pregătite să realizeze proiecte de cooperare cu beneficii reciproce în acest sector. Odată cu aprofundarea cooperării dintre China și țările din Europa Centrală și de Est și în contextul dezvoltării continue a relațiilor dintre cele două țări, este de așteptat ca popularitatea Bulgariei în China să crească și mai mult în perioada următoare”.

Cetățenii chinezi care au avut afaceri în Bulgaria cu scopul de a obține cetățenia ar putea rămâne fără pașapoarte. Pe 17 februarie, Parlamentul Bulgariei a votat pentru eliminarea emiterii așa-ziselor „pașapoarte de aur”, prin care cetățenia era acordată în schimbul investițiilor. Principalii beneficiari ai acestui program au fost cetățeni din China, Rusia și Orientul Mijlociu. 120 de astfel de pașapoarte au fost emise începând cu 2013. Douăsprezece dintre acestea au fost revocate până în luna decembrie a anului curent, potrivit Ministrului interimar al Justiției, Krum Zakov, care nu a precizat și naționalitatea acestor persoane.

Statele Baltice: „Noul Drum al Mătăsii”, proiecte ambițioase și o relație politică deficitară

Kaspars Germanis, Riga

„Noul  Drum al Mătăsii” și programul de cooperare dintre China și țările din Europa Centrală și de Est au reprezentat mult timp elementele cheie ale relației Chinei cu Statele Baltice.

„Noul Drum al Mătăsii” ar fi trebuit să traverseze Asia Centrală, Rusia și Belarus și să lege China de porturile baltice, în special cele din Letonia și Lituania. Primul test a fost trenul care a ajuns din China în Letonia în 2016, deși de atunci nu a mai sosit decât un singur tren marfar în Letonia, în aprilie 2020. La ora actuală, din cauza sancțiunilor care vizează Rusia și Belarusul, această rută a fost complet blocată.

Soarta „Noului Drum al Mătăsii” reflectă participarea Statelor Baltice în programul de cooperare cu țări din Europa Centrală și de Est. În august 2022, Letonia și Estonia au anunțat că se retrag din program. Experții au observat că niciunul din cele două state baltice nu a avut prea mult de pierdut în urma acestei decizii. Oficial, ambele țări au recunoscut că, în urma unei evaluări a priorităților actuale în materie de politică externă și schimburi comerciale, Statele Baltice vor continua să-și consolideze relațiile bilaterale cu China în baza valorilor comune împărtășite de Uniunea Europeană și China.

Lituania își anunțase anterior retragerea din program, în martie 2021. Spre deosebire de toate celelate membre UE, Lituania a permis Taiwanului să deschidă o reprezentanță la Vilnius folosind oficial denumirea Taiwan în loc de Taipei, termenul agreat de China. Decizia a provocat o reacție dură a Chinei, iar una din consecințele acestei dispute a fost retragerea Lituaniei din programul de cooperare. Cu toate acestea, ulterior, președintele lituanian Gintaras Nauseda a recunoscut că a fost o greșeală ca Lituania să permită folosirea termenului „Taiwan”. Declarația lui a fost apreciată de China. Totuși, în noiembrie 2022, China a avertizat Taiwanul că se opune oricărei intenții de a investi peste 10 milioane de euro în construcția unei fabrici producătoare de cipuri în Lituania.

Conform cifrelor oficiale, în 2020 existau 896 de cetățeni chinezi înregistrați în Letonia. În Lituania existau în jur de 500, iar în Estonia 430.

China este implicată în diferite proiecte în Statele Baltice. Despre o parte din ele s-a discutat din perspectiva siguranței naționale. Dezvoltatorul de tuneluri submarine „Finest Bay Area Development” a dorit să construiască un tunel feroviar lung de 100 de kilometri în Golful Finlandei, anunțând că va obține finanțare chineză pentru acest proiect. Cu toate acestea, un tribunal din Estonia s-a pronunțat împotriva inițiativei. Alte proiecte au avut mai mult succes. În 2018, Guangzhou Hangxin Aviation Technology a cumpărat compania Magnetic MRO, care oferă servicii de mentenanță pentru avioane. De asemenea, Didi Chuxing a investit o sumă necunoscută în firma estoniană de transport urban Taxify, Dalian Wanda a cumpărat Nordic Cinema Group pentru 865 milioane de euro, în timp ce compania de curierat estoniană Omniva a înființat o societate mixtă împreună cu SF Express. Totodată, companiile de telecomunicații de stat din China au cumpărat Linx Telecommunication B.V., devenind astfel proprietarii Linx, o companie subsidiară a acesteia din urmă.

În Letonia, cele mai cunoscute inițiative ale Chinei includ decizia fondului de investiții al băncii chineze CICC de a cumpăra producătorul de cosmetice Stenders, precum și faptul că Huang Jianhua, un cetățean chinez, deține 40% din activele companiei sociologice Factum Interactive, iar compania MGI s-a implicat în construcția Life Studies și a unui parc tehnologic.

În Lituania, întreprinderea de stat chineză North China Power Engineering a preluat controlul uneia dintre principalele companii energetice lituaniene, Elektros tinklu institutas. Jiangsu Linyang Electronics deține aproximativ 15% din compania lituaniană Elgama-elektronika care produce contoare electrice. Compania chineză International Business Settlement și-a stabilit în Lituania sucursala europeană. Și tot în Lituania, China Binary New Fintech Group a înființat o companie subsidiară, Goopal Pay Lithuania.

În plus, China a manifestat un interes deosebit pentru porturile baltice și pentru proiectul de construcție a unei rute feroviare internaționale, Rail Baltica. Estonia recunoaște că este foarte posibil ca influența Chinei să continuă să crească în întreaga regiune baltică.

Investiții chineze în Cehia: promisiuni neonorate

Michael Švec, Praga

Toată lumea se aștepta ca începând cu 2016, China să facă investiții majore în Cehia. Cel puțin asta a promis președintele Miloš Zeman, care l-a primit pe liderul chinez Xi Jinping la Praga și s-a ocupat personal de dezvoltarea relațiilor cu China (deși criticii l-au acuzat de servilism și lingușeală).

La vremea respectivă, Zeman a promis că până în 2020 China va investi 230 de miliarde de coroane cehe (echivalentul a 9 miliarde de euro) în Cehia. Această promisiune nu a fost niciodată onorată, iar președintele a recunoscut mai târziu că nivelul „foarte, foarte scăzut” al investițiilor chineze reprezintă „o pată pe relația de cooperare".

Cu toate acestea, au fost încheiate anumite acorduri începând cu 2015, atunci când CEFC (una dintre cele mai mari companii private din China la vremea respectivă) s-a extins și în Cehia. Totuși, nu a fost vorba despre investiții în sine, ci mai degrabă de achiziții. Chiar și acestea de multe ori nu au avut succes, poate și pentru că CEFC însăși a dat faliment în 2018, iar portofoliul ei a fost preluat de întreprinderea de stat CITIC. Aceasta, însă, optase deja pentru o altă strategie. 

La capitolul mari achiziții în Cehia, CEFC a cumpărat 49.9% din compania aeriană Smartwings, care deține și Czech Airlines. Aceasta din urmă este în insolvență încă de anul trecut, însă a reușit să de desprindă de compania mamă și să iasă de sub coproprietate chineză.

„Priveau detașați cum Smartwings se luptă pentru supraviețuire, și aveam senzația că nu le pasă cum se va termina totul. Nu le-a păsat de situația acestei companii”, a pus Jiří Šimáně, co-proprietarul ceh al Smartwings, despre CITIC.

„Nimeni nu și-ar fi închipuit că CEFC se va prăbuși iar CITIC va prelua acțiunile companiei. Pur și simplu ne-au moștenit și se pare că s-au ales cu ceva care fie nu i-a interesat, fie a fost greu de gestionat”, a mai adăugat Šimáně.

Încercările Chinei de a intra pe piața media au avut și mai puțin succes. În 2015, CEFC a cumpărat o parte din acțiunile trustului Empresa Media, care deține postul de televiziune Barrandov, precum și publicații săptămânale. CEFC a achiziționat și pachetul majoritar al cunoscutei agenții de presă Médea. Ambele companii erau controlate de Jaromír Soukup, un fost apropiat al președintelui Zeman. Cu toate acestea, până în 2017 Soukup intrase în conflict cu chinezii, care s-au retras treptat din companiile deținute de acesta.

Dintre companiile producătoare de echipamente, CEFC a cumpărat Žďas, care printre altele produce componente de sablare și prese hidraulice. În prezent, este deținută de întreprinderea de stat chineză CITIC. Žďas are o creștere spectaculoasă, în timp ce compania fiică TS Plzeň a dat faliment în 2019.

Deși președintele Zeman și alți politicieni au încercat să mențină relațiile cu China pe linia de plutire, chiar și cu riscul de a face abstracție de anumite valori europene, într-un final conflictele nu au întârziat să apară, iar relațiile s-au răcit. În afara vizitei în Taiwan efectuată de președintele Senatului, acest lucru se datorează în special avertismentului oficial lansat de Agenția de Securitate Cibernetică și Informațională a Cehiei vizavi de companiile chineze ZTE și Huawei.

„Principala problemă o constituie mediul juridic și politic din Republica Populară China, unde aceste companii își desfășoară în general activitatea. Legea chineză obligă întreprinderile din sectorul privat să coopereze cu serviciile secrete, printre alte lucruri, astfel încât dacă le oferi acestora acces la sisteme de importanță esențială pentru funcționarea statului, ele pot reprezenta o amenințare”, a explicat atunci directorul agenției, Dušan Navrátil.

Avertismentul este valabil pentru administratorii publici ai sistemelor de infrastructură critică sau operatorii serviciilor esențiale atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Republica Moldova: balanță comercială în favoarea Chinei

Corneliu Rusnac, Chișinău

Relațiile Republicii Moldova cu China se rezumă, în prezent, în special la dimensiunea comercială.

Potrivit Biroului Național de Statistică de la Chișinău, în 2021 volumul schimburilor comerciale între cele două state a fost de circa 849 milioane de dolari, din care exportul de mărfuri moldovenești a fost de 12,4 milioane, iar importul de produse chineze a depășit 836 milioane de dolari, balanța comercială fiind categoric în defavoarea Republicii Moldova.

Republica Moldova a exportat în China vinuri, piese de mobilier, alcool etilic nedenaturat, aparataj medical, bere etc. A importat din China telefoane, calculatoare și monitoare, aparate de iluminat și componente ale acestora, anvelope, încălțăminte, țesături etc.

În 2021 China s-a numărat printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova și s-a clasat pe locul 4 după Uniunea Europeană, Ucraina și Turcia, cu o pondere de 11,58% din volumul comerțului exterior. E adevărat, UE, care e pe primul loc, avea o pondere de peste 60% dintre care mai bine de un sfert îi revine României.

Ultimul președinte al Republicii Moldova care a ajuns în China a fost Vladimir Voronin – într-o vizită de stat în 2003 și în una privată în 2006. Tot pe timpul lui Voronin (care era și lider al Partidului Comuniștilor), Republica Moldova a intenționat să împrumute un miliard de dolari din China în iulie 2009, cu doar câteva zile înainte ca Partidul Comuniștilor să piardă alegerile parlamentare. A fost semnat și un memorandum în acest sens între guvernul de la Chișinău și corporaţia chineză de stat COVEC. Creditul respectiv ar fi urmat să fie utilizat, potrivit autorităților de atunci din Republica Moldova, pentru  proiecte de infrastructură cum ar fi drumuri, apeducte, industrializarea sectorului agricol etc. Afacerea a căzut însă după ce comuniștii au pierdut puterea.

Guvernările care au urmat la Chișinău aparent s-au axat în relația cu Beijingul mai degrabă pe aspecte strict comerciale, uneori tehnico-științifice sau umanitare, evitând o apropiere politică sau economică prea strânsă.

Polonia: o simplă haltă pe Noul Drum al Mătăsii

Michal Kukawski, Varșovia

Iga Świątek, cea mai bună jucătoare poloneză, dublă câștigătoarea a turneului de la Roland Garros și câștigătoarea de anul acesta la US Open, lidera actuală a clasamentului WTA, poate fi zărită la orice pas în Varșovia. Chipul ei apare pe panouri publicitare uriașe, făcând reclamă la brandul chinez Xiamoi. Anterior, fotbalistul polonez Robert Lewandowski apărea pe pancarte publicitare în tot orașul – până în luna martie Lewandowski a fost ambasador al brandului chinez Huawei (a renunțat la contract din cauza relațiilor strânse dintre China și Rusia). Aceste panouri uriașe nu doar că urâțesc orașul, ci reprezintă și dovada că firmele chineze domină sectorul telecomunicațiilor din Polonia. Huawei, o companie prezentă în Polonia încă de la începutul anilor 2000, a oferit sprijin semnificativ universităților tehnice sub formă de tehnologii și echipamente. Huawei a oferit echipamente în valoare de câteva miliarde de zloți pentru sistemele de telecomunicații și de control de trafic feroviar și rutier. O bună parte din stâlpii tradiționali de comunicații au fost instalați de Huawei și este clar că gigantul chinez pregătea infrastructura pentru noua generație de telefonie mobilă 5G în Polonia. Cu toate acestea, în 2020, guvernul polonez nu a mai lansat licitația publică pentru realizarea rețelei 5G (posibil și în urma presiunilor din partea SUA).

Chinezii se feresc să facă investiții în companii noi sau în crearea de locuri noi de muncă. În schimb, preferă să participe în licitații (ex. lucrări de șosele și autostrăzi) și să cumpere companii existente. De asemenea, preferă să facă investițiile în mod indirect, prin intermediul companiilor înregistrate în țări din Europa de Vest, ca de exemplu Țările de Jos sau Luxemburg, unde există soluții fiscale mai permisive. Sau via Cipru, acolo unde își are sediul Sino Frontier Properties, compania care deține GD Poland International, o întreprindere care se prezintă astfel: „Vânzător en gros de îmbrăcăminte și încălțăminte ieftine, cel mai mare distributor al produselor de origine asiatică din Europa Centrală și de Est”.

China își mai exercită influența și prin intermediul SUA, care sunt folosite pe post de intermediar în cea mai mare investiție a Chinei din Polonia (luând în considerare anvergura operațiunilor). Este vorba despre Animex, cel mai mare producător de carne din Polonia. Berlinki, Krakus, Morliny (branduri poloneze cunoscute de mezeluri, cârnăciori, etc.), toate aparțin întreprinderii americane Smithfield Foods, care la rândul ei este deținută de cel mai mare producător de carne din lume – WH Group, cunoscut anterior ca Shuanghui Group.

Cu alte cuvinte, se pare că dacă chinezii vor să investească în Polonia, vor trebuie să construiască fabrici. Între timp, preferă să aducă aici tot ceea ce produc acasă. Polonia, țara unde China a investit mai puțin de 50 de milioane de dolari în 2021, rămâne o simplă haltă pe Noul Drum al Mătăsii.

România descurajează participarea Chinei la proiecte din domeniile strategice

Ioana Dumitrescu, București

O comunitate de aproximativ 5000 de chinezi care trăiesc în România, majoritatea în București sau în jurul capitalei, poate spune foarte multe despre interesul unei țări de dimensiunea Chinei față de un stat democratic situat la granița răsăriteană a UE și NATO.

Niciun proiect strategic mare chinezesc nu s-a materializat până acum în România. De exemplu, China a fost exclusă, după lungi negocieri, de la participarea la construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Sau, mai recent, a ratat participarea la construirea autostrăzii Sibiu-Pitești. La nivelul anului acesta prezența Chinei în România este vizibilă doar prin companiile mici și mijlocii care operează în sectoare fără importanță strategică. Din datele Băncii Naționale reiese că investițiile directe ale Chinei în România au depășit puțin peste un miliard de dolari. Din perspectiva Beijingului, poate că România nu este cheia strategiei chineze de creștere a prezenței și influenței sale în Europa pentru că nu joacă un rol decisiv la nivel regional sau la Bruxelles. Dar nici Bucureștiul nu privește relația cu această țară cu prea mult interes, mai ales după pandemie. Se mai adaugă și poziția Chinei față de invazia rusească în Ucraina așa că e de înțeles de ce autoritățile de la București sunt mai precaute pentru a se proteja împotriva influenței chineze cu potențial toxic.

Nu este însă lipsit de importanță faptul că România apare pe lista întocmită de ong-ul spaniol Safeguard defenders alături de alte state europene în care China ar fi deschis comisariate clandestine cu scopul nedeclarat de a-i urmări și hărțui pe dizidenții chinezi din exil. Autoritățile de la București neagă că ar fi aprobat deschiderea acestor oficii, dar deocamdată nu a dispus o investigație privind existența sau nu a acestor centre.

Ucraina: investițiile chineze, ferite de bombardamentele Rusiei

Marin Gherman, Cernăuți

Despre investițiile și obiectivele industriale controlate de China pe teritoriul Ucrainei a început să se discute tot mai mult în 2021, când Guvernul de la Kiev a luat decizia să naționalizeze întreprinderea producătoare de motoare Motor Sich din Zaporojie, împiedicând preluarea acesteia de către compania chineză Skyrizon.

Ucraina, presată de SUA și partenerii din Occident, nu i-a permis Chinei să aibă acces la capacități de producere a turboreactoarelor aeronautice, motoarelor cu turbopropulsor, avioanelor, dronelor și elicopterelor. Preluarea Motor Sich de către grupurile industriale chineze trebuia să se întâmple după ce compania guvernamentală ucraineană Ukroboronprom a fost de acord să le vândă, în 2019, 50% din acțiunile companiei. Reprezentanții Skyrizon au declarat că vor solicita despăgubiri prin Curtea Internațională de la Haga în valoare de 4,5 miliarde de dolari. Președintele Volodimir Zelenski, care a semnat hotărârea de naționalizare, a declarat că nu va permite Chinei sau oricărui alt stat să preia controlul asupra întreprinderii strategice. S-a produs o răcire în relațiile dintre cele două state.

În pofida acestui fapt, o serie de întreprinderi din Ucraina aparțin companiilor chineze: 10 stații solare în regiunile Odesa și Mikolaev, uzina de distilare a uleiului „Satelit” din Mariupol, complexul logistic naval al Dunării, complexele agroindustriale „Belgravia” și „Junigrein-Bazis”, elevatorul din Nova Oleksiivka, regiunea Herson, compania agricolă „Fanda” din regiunea Cerkasî, deținută de agenția guvernamentală chineză Huangfa.

Potrivit unui studiu realizat de Intelligence Online, Rusia nu a bombardat niciun obiectiv industrial deținut de China, existând suspiciuni că Moscova și Beijingul s-au înțeles asupra acestui subiect în preajma invadării Ucrainei. Unica întreprindere care a fost distrusă sau afectată în timpul luptelor a fost  uzina de distilare a uleiului din Mariupol, însă aceasta a fost incendiată nu de ruși, ci de ucraineni. Majoritatea întreprinderilor controlate de China pe teritoriul Ucrainei se află în estul, centrul și sudul țării, mai puțin în vest. China deține unele companii de asigurare și bănci din Ucraina, numărul activelor chineze fiind tot mai mare în ultimii ani.

Tags: Veridica Special
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Când trecutul nu vrea să moară: evenimente istorice care influențează militantismul islamic contemporan

Când trecutul nu vrea să moară: evenimente istorice care influențează militantismul islamic contemporan

De la martiriul lui Hussein la Războiul din Golf, șase evenimente care au definit Orientul și încă influențează acțiunile principalilor actori.

Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele

Filiera estoniană: în timp ce încearcă să ajungă în Europa, mii de refugiați ucraineni se văd nevoiți să se îndrepte către est, pentru a evita luptele

Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.

Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

Programele electorale înaintea parlamentarelor din Republica Moldova: între promisiuni și populism  

În Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Lista concurenților electorali este lungă, cu nu mai puțin de 53 de partide și blocuri electorale înscrise oficial în cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare. Din acestea, nu mai mult de șase formațiuni au șanse reale de a trece pragurile electorale de 5% pentru partide sau 7% pentru blocurile electorale formate din două sau mai multe formațiuni. Veridica a făcut o radiografie succintă a programelor electorale propuse de principalii competitori.

Cătălin Gomboș

19 Dec 2022

Actualizat la: 23 Dec 2022 20:40:52
Cătălin Gomboș

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 18 min
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani
Presa independentă rusă, despre occidentalii care, prin indiferență sau complicitate, au încurajat agresivitatea Rusiei în ultimii treizeci de ani

Imperialismul rusesc de astăzi este rezultatul politicilor din „liberalii” ani 90, tolerate la vremea respectivă de Occident și de Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta mai arată că, invadând Ucraina, Rusia i-a făcut pe europeni să își regăsească solidaritatea, dar și cum, anterior, Moscova a plătit parlamentari din UE pentru a susține anexarea Crimeii de către Rusia. Jurnaliștii au analizat și atitudinea artiștilor ruși față de război și au constatat că aceia care sunt relevanți pentru tineri au evitat să îl susțină sau chiar l-au condamnat.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
07 Feb 2023
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov
Presa independentă rusă, despre șuvoiul de morți care vin din Ucraina și eșecul doctrinei Gherasimov

Firmele de servicii funerare din Rusia sunt supra-aglomerate și în multe locuri din țară se extind cimitirele sau se înființează unele noi din cauza numărului mare de persoane ucise în războiul din Ucraina, scrie presa independentă rusă. Tot acolo, Veridica a găsit și o analiză privind eșecul așa-numitei doctrine Gherasimov, care ar fi trebuit să facă din armata rusă o forță modernă, capabilă să poarte un nou tip de război, cu multe elemente hibride.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
30 Jan 2023
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică
Presa rusă independentă, despre cei care au ucis civili ucraieni la Dnipro și cum se folosește regimul Putin de frică

„În Rusia, jurnaliștii nu pun întrebări” i-a spus unei jurnaliste un ofițer suspectat că ar fi fost implicat în bombardarea unui bloc de locuințe din orașul ucrainean Dnipro. Presa rusă independentă mai scrie și cum eforturile Kremlinului de a mări efectivele armatei par supuse eșecului, dar și despre felul în care regimul Putin încearcă să îi țină sub control pe ruși și să se impună în plan internațional prin frică.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
23 Jan 2023
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție
Georgia riscă să își compromită relațiile cu Occidentul și să revină în orbita Rusiei dacă fostul președinte, Miheil Saakașvili, moare în detenție

Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.

Diana Şanava
Diana Şanava
20 Jan 2023