Ministerul chinez de Externe a anunțat, luni, că Beijingul își va continua cooperarea cu Moscova în domeniul energetic, pe baza a ceea ce a numit respectul și beneficiul reciproc. Anunțul survine după ce, tot luni, a intrat în vigoare așa-numitul plafon, de 60 de dolari americani pentru un baril, instituit de Uniunea Europeană, G7 – grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii – și Australia pentru petrolul rusesc exportat pe mare. Rusia, al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, nu va mai vinde țiței țărilor care impun acest plafon – a precizat Kremlinul. Anul acesta, China și-a majorat achizițiile de petrol rusesc. Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina, pentru a evita să se plaseze „de partea greșită a istoriei”. „La mai bine de trei luni de la invazia brutală, China este încă de partea Rusiei. Continuă să răspândească propaganda rusă în întreaga lume. Continuă să protejeze Rusia în organizațiile internaționale, sustrăgându-se de la responsabilitățile care-i revin ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, și încă neagă existența atrocităților comise de Rusia în Ucraina, sugerând, în schimb, că acestea ar fi niște înscenări” - a afirmat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, citat de agențiile internaționale de presă. El a avertizat că țările care se aliniază de partea președintelui rus, Vladimir Putin, se vor plasa, în mod inevitabil, de partea greșită a istoriei. Este timpul ca liderii lumii să vorbească clar împotriva agresiunii flagrante a președintelui Putin și să fie alături de poporul ucrainean – conchidea diplomația americană. În februarie, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, președinții Xi Jinping și Vladimir Putin au încheiat, la Beijing, un parteneriat pe care l-au numit nelimitat. Cândva concurente pentru supremație în lumea dictaturilor comuniste postbelice, Moscova și Beijingul, care împart 4.250 de kilometri de graniță, și-au normalizat relațiile la sfârșitul anilor 1980.