Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane apropiate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.
Pe locul locul șapte în concurs și a doua în simpatia publicului a fost trupa Zdub și Zdob din Republica Moldova.
Numai sâmbătă, au venit aproape nouă mii.
Secretarul general al NATO a mai spus că recentul anunţ al Finlandei şi Suediei că îşi vor depune candidatura la alianţa militară nord-atlantică reprezintă dovada că agresiunile „nu dau roade”.
Rușii cred că Finlanda și Suedia n-au motive să adere la Alianța Nord-Atlantică.
Turcia se învecinează cu Rusia şi Ucraina, are legături bune cu ambele ţări şi a încercat să faciliteze negocierile de pace. Ankara s-a opus invaziei Rusiei şi a furnizat Kievului drone armate, deşi în acelaşi timp se opune sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.
Totalul se apropie de un milion.
Piața mondială e, deja, afectată de invazia rusă din Ucraina.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-ar afla într-o stare fizică și psihică foarte proastă, iar la Moscova s-ar pregăti o lovitură de stat.
După întâlnirea avută într-un castel vechi de 400 de ani din stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, înalți diplomați din Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, SUA și UE s-au angajat, între altele, să-și continue asistența militară și de apărare „atâta timp cât este necesar”.
Sunt invocate raţiuni de securitate şi necesitatea de a păstra „integritatea” acestui gen de nominalizări, pentru a justifica refuzul publicării informaţiilor cerute.
Războiul din Ucraina a dus la creşterea preţurilor pe plan global la cereale, ulei alimentar, combustibil şi îngrăşăminte, iar agenţiile ONU avertizează că aceste creşteri vor agrava criza alimentară.
În România, în ultimele 24 de ore, au intrat circa 8.300 de ucraineni.
Kievul a permis intrarea în țară 10 mii de militari din Polonia și Lituania care vor realiza planul de „ocupare„ și „jefuire” a Ucrainei, scrie presa din Rusia. Este cea mai recentă știre falsă din ciclul celor privind ocuparea vestului Ucrainei de către Rusia. Acestea se încadrează în meta-narațiunile privind amestecul Occidentului în război și natura artificială – și deci instabilă – a statului ucrainean.
În același timp, diplomația rusă acuză Uniunea Europeană că s-a transformat într-un „actor agresiv şi belicos” și nu crede că dorinţa Ucrainei de a se alătura blocului comunitar ar fi „lipsită de importanță”.
Moscova va recurge la articolele 5 şi 6 ale Convenţiei asupra armelor chimice din 1972, pentru a cere o anchetă internaţională – susține ambasadorul rus la ONU.
Tensiunile între Moscova şi Londra au atins cote foarte înalte în ultimele săptămâni, Regatul Unit anunţând vineri noi sancţiuni împotriva reţelei financiare a preşedintelui Vladimir Putin în legătură cu invazia din Ucraina.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională
Putin a anunțat Al Treilea Război Mondial și va folosi arme nucleare deoarece, din cauza Occidentului, forțele sale nu reușesc să câștige războiul. Narațiunea e promovată de fostul condamnat penal Sorin Roșca Stănescu, cunoscut pentru punctele sale de vedere asemănătoare cu cele ale propagandei ruse. Aceasta din urmă promovează de la un timp ideea declanșării unui conflict nuclear, pentru a determina Occidentul să nu mai sprijine Ucraina.
Prim-ministrul nipon Fumio Kishida subliniază că „invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei, iar acest lucru nu trebuie tolerat”.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a salutat reacţia Germaniei la războiul cu Rusia şi a subliniat că acum Berlinul şi-a asumat un rol de lider, după tensiunile care au existat în relaţiile dintre Berlin şi Kiev.
Peste 10.700 de presupuse crime de război care au implicat 622 de suspecți au fost raportate la Parchet.
Preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, şi premierul Sanna Marin au afirmat, într-un comunicat comun, că țara lor trebuie să solicite fără întârziere aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Participanţii la sondaj afirmă că s-ar orienta către Germania (21%), Franţa (14%), Marea Britanie (14%). Alţi 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.
Marat Gabidullin mărturiseşte că a fost „frustrat şi dezamăgit” de misiunea de la Lugansk, din Ucraina, din cauza „înşelătoriei privind cauza nobilă care vorbea despre apărarea intereselor Rusiei”.
Excentricul miliardar Elon Musk l-a provocat, la mijlocul lunii martie, pe preşedintele rus Vladimir Putin la „o luptă unu la unu”, având drept miză Ucraina.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
Conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse a fost condamnată la moarte pe teritoriul Ucrainei. Narațiunea de propaganda, care a fost distribuită de presa din Rusia, denaturează conținutul unei decizii a Direcției principale de spionaj a Ministerului Apărării al Ucrainei.
Totalul a trecut de 900 de mii.
Guvernul de la Sofia precizează că gazul american va costa mai puțin decât cel rusesc.
Pentru Georgia, ideea e inacceptabilă.
