Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională
Mitul intervenţiei militare occidentale în Ucraina
reuters.com / 5 mai 2022, factandfurious.com / 4 mai 2022
Se înmulţesc falsurile menite să susţină teza lansată de Kremlin privind inerenta intervenţie militară străină directă în sprijinul Kievului. Un videoclip cu însemnele grafice ale BBC, care pretinde că arată pregătirile trupelor poloneze pentru dislocarea în Ucraina, a fost distribuit pe reţelele sociale în mai multe limbi, inclusiv în rusă, engleză şi franceză. Clipul este însoţit de imaginea unui document atribuit Statului Major al Armatei Poloniei, descris ca fiind ordinul de pregătire de luptă destinat unităţilor aeropurtate poloneze care ar urma să pătrundă în regiunile Lvov şi Volyn pentru a apăra obiective din vestul Ucrainei. Agenţia Reuters a demontat ambele mistificări, combătute ca atare şi de către presupuşii lor autori. Clipul cu pricina nu a fost realizat sau difuzat de compania britanică, fiind o contrafacere digitală, iar autorităţile militare poloneze nu au emis nici un ordin care să vizeze o intervenţie în Ucraina. Între timp, în Franţa, mai mulţi utilizatori au distribuit online un document cu antetul armatei, interpretându-l ca pe o dovadă a iminentei mobilizări generale în vederea implicării militare a Parisului în război. În realitate, documentul face parte din ofertele periodice de reangajare pe care ministerul francez al Apărării le face rezerviştilor care au activat în armată.
Propagandă fără frontiere: mistificări cu „refugiaţi ucraineni”
observers.france24.com / 6 mai 2022
Demonizarea cetăţenilor ucraineni promovată de serviciile de propagandă ale Kremlinului nu are hotare. Site-ul emisiunii Observatorii a canalului France 24 a identificat recent trei cazuri de intoxicare a opiniei publice din ţări europene având ca temă comună discreditarea refugiaţilor ucraineni. O fotografie cu un bărbat purtând un tricou cu însemnele batalionului ucrainean Azov a fost distribuită de ambasada Rusiei cu explicaţia că afişarea în public a simbolurilor naziste i-ar fi înfuriat pe localnici. În realitate, bărbatul din imagine este leton şi a declarat că poartă tricoul în semn de susţinere a combatanţilor ucraineni. Un videoclip cu peste 70.000 de vizualizări pe Twitter, distribuit cu pretenţia că surprinde agresarea unui evreu în Belgia de către un refugiat ucrainean, s-a dovedit înşelător: poliţia din Anvers a declarat că agresorul este un belgian de naţionalitate ucraineană în stare de ebrietate iar incidentul nu a avut conotaţii antisemite. O altă fotografie reprezentând o femeie la plajă etalându-şi tatuajele cu simboluri naziste, descrisă ca fiind o refugiată ucraineană în Spania, este de fapt o imagine surprinsă în iulie 2021 în Odessa, când o turistă cu naţionalitate necunoscută a fost nevoită să se retragă după ce prezenţa sa a stârnit indignare.
„Ziua Victoriei”: disidenţă în presa pro-Kremlin
lenta.ru /9 mai 2022, meduza.io / 9 mai 2022
În timp ce în 9 mai Vladimir Putin perora în Piaţa Roşie, străduindu-se să facă o paralelă între agresiunea de astăzi a Rusiei împotriva Ucrainei şi victoria sovietică antinazistă în cel De-al Doilea Război Mondial, site-ul uneia dintre cele mai active publicaţii pro-Kremlin era înţesat cu articole virulente împotriva războiului şi a preşedintelui Federaţiei Ruse. Pentru scurt timp, pe pagina Lenta.ru au putut fi citite titluri de neimaginat în presa aflată sub cenzură, precum „Vladimir Putin a devenit un dictator jalnic şi paranoic”, „Putin a dezlănţuit unul dintre cele mai sângeroase războaie din secolul al XXI-lea” sau „Rusia ameninţă să distrugă întreaga lume”. Alte articole deplângeau situaţia militară, cinismul şi incompetenţa conducerii armatei: „Rusia îşi abandonează ostaşii căzuţi în Ucraina”, „Ministrul Apărării a minţit rudele soldaţilor morţi pe crucişătorul „Moskva” sau „Rusia, nimicită la Mariupol”. Câteva texte criticau situaţia internă, acuzând autorităţile că folosesc invadarea Ucrainei pentru mascarea falimentului economic, denunţau cenzura impusă presei şi constatau laşitatea elitelor Rusiei. Cel mai puţin măgulitor pentru preşedintele rus este însă titlul care decretează că „Zelenski e mai tare decât Putin”. Articolele, înlocuite rapid de administratorii site-ului, dar păstrate în memoria Internetului, au fost postate de Egor Poliakov, şeful secţiei economice a publicaţiei Lenta, şi Alexandra Miroşnikova, jurnalistă la aceeaşi secţie, care au înlocuit aproximativ 20 de ştiri elogioase la adresa Kremlinului cu propriile texte însoţite de precizarea că acestea nu sunt autorizate de conducerea ziarului. Poliakov a declarat publicaţiei Meduza că el şi colega sa nu se află în Rusia în acest moment şi că amândoi sunt în căutarea unui loc de muncă, a unor avocaţi şi a unei ţări care să le acorde azil politic.
(Horia Grușcă)
