Totalul a trecut de 1.066.000.
Creștere însemnată a fluxului de la frontiera României cu Republica Moldova.
„Înainte de declanșarea acestui război, niciunul dintre noi nu credea că va cumpăra arme. Dar acum este un lucru normal” – a declarat o tânără de 32 de ani, care a trimis 100 de euro imediat după ce a fost lansată strângerea de fonduri.
El a afirmat că se roagă ca niciun obstacol temporar să nu poată distruge așa-zisa unitatea spirituală a popoarelor rus şi ucrainean.
Bombardat aproape zilnic de la începutul invaziei, Harkovul, al doilea oraș al ca mărime al țării, trăiește, de câteva săptămâni, într-o relativă normalitate, odată cu plecarea trupelor ruse în alte direcții.
Ușoară creștere a fluxului de refugiați la frontiera României cu Republica Moldova.
Instanța precizează că nu vizează o anumită țară, ci vrea să ajungă la adevăr despre toate crimele de război comise în Ucraina.
Presupunând că luptele continuă în a doua jumătate a anului 2022, PIB-ul Ucrainei s-ar putea contracta cu 40% din cauza prăbușirii exporturilor, consumului și investițiilor.
El crede că orice acord cu Moscova nu valorează un nici cât un ban găurit.
După ce a invadat Ucraina, Rusia a anunțat că a folosit acolo, în premieră, rachete hipersonice Kinjal, pe care, până atunci, doar le testase.
Fostul președinte Petro Poroșenko n-a fost lăsat să iasă din țară pentru o călătorie în Lituania, unde urma să participe la adunarea parlamentară a NATO.
Rezoluţia adoptată joi subliniază că agresiunea „constituie o situaţie excepţională, care afectează grav sănătatea populaţiei ucrainene şi care are repercusiuni asupra sănătăţii în regiune şi nu numai”.
S-a schimbat comerţul energetic global de război, în condiţiile în care Marea Britanie, SUA şi multe companii din UE au refuzat să cumpere ţiţei rusesc, forţând Moscova să caute cumpărători în Asia. India şi China au importat milioane de barili de ţiţei din Rusia, profitând de discounturile ridicate.
Comentatorii notează că Serghei Lavrov, diplomat sovietic de carieră, ajuns la 72 de ani și aflat în funcția de ministru rus de Externe din 2004 până acum, fără întrerupere, are un discurs tot mai monocord și, pe alocuri, halucinant.
Cei doi deputaţi ruși au fost apoi lipsiţi de dreptul de vot de către adunare pentru întreaga zi de vineri, cu 27 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Şeful grupului comunist din această adunare şi-a denunţat apoi colegii şi le-a promis „măsurile cele mai ferme” de represiune.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat săptămâna aceasta o majorare de 10% a pensiilor şi salariului minim, în ideea de a-i proteja pe ruşi de inflaţie, dar a dezminţit că aceste probleme economice au legătură cu ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina.
Biserica subordonată, până acum, patriarhiei de la Moscova condamnă războiul, despre care amintește că este o încălcare a poruncii lui Dumnezeu „Să nu ucizi!”, și își exprimă compasiunea față de toți cei se suferă în urma invaziei.
Aproape 6.660.000 de oameni au fugit din Ucraina în străinătate, de teama războiului.
Rușii spun că Zagrebul sprijină ceea ce ei numesc regimul militar neonazist de la Kiev.
Turcia își reiterează obiecțiile.
Anunțul survine după ce, din cauza războiului din Ucraina vecină, în țară a fost instituită o nouă stare de urgență, în prelungirea cele legate de epidemia de COVID-19.
Într-o intervenţie susţinută la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kristalina Georgieva a mărturisit: „Am crescut de cealaltă parte a Cortinei de Fier, am urât asta. Şi pot să vă spun că mă înspăimântă că poate ne îndreptăm ca un somnambul după războiul fierbinte într-un alt război rece”.
Peste 6,6 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la debutul invaziei ruse, acum trei luni.
De asemenea, patru din zece polonezi cred că războiul din Ucraina „va escalada, răspândindu-se în alte ţări”, în timp ce 30% susţin că actualul conflict militar nu se va extinde.
Procurorii ucraineni au cerut o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru Aleksandr Bobîkin şi Aleksandr Ivanov.
Presa internațională scrie că ar fi primul caz admis oficial de justiție, în care soldați ruși ar fi refuzat să participe la agresiunea împotriva Ucrainei.
Rusia a creat în mod intenţionat o situaţie de penurie iarna trecută, stocându-şi gazul mai degrabă decât să-l trimită în Europa, fapt care a dus la majorarea preţurilor, şi şi-a umplut rezervoarele care vor fi „pline până în iulie”.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
Iar liderii diplomaţiilor din Consiliul Statelor de la Marea Baltică au avertizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei va avea „un impact negativ pe termen lung” asupra securităţii regionale.
De mai bine de o lună, Serbia este ținta unei serii de amenințări cu bombă. Presa de scandal controlată de guvern și unele oficialități sârbe susțin, fără să ofere însă vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor, că această campanie are în spate Occidentul și are legătură cu reticența Belgradului în a impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Rusia sau serviciile de informații ale Serbiei pot fi la fel de interesate de lansarea unei astfel de campanii.
În vigoare de la începutul sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, ca represalii la războiul din Ucraina, această excepţie a permis Moscovei să scape de incapacitatea de plată.
Totodată, Bruxellesul a propus adăugarea faptei de încălcare a sancţiunilor la lista infracţiunilor, pentru unificarea răspunsului penal al Celor 27 şi pentru a facilita urmărirea în justiţie.