Autoritățile moldovene folosesc presupusele amenințări din partea Rusiei pentru a cere mai mulți bani de la Ue, dar Chișinăul pierde susținerea Bruxelles-ului, potrivit unor narațiuni alimentate de oligarhul fugar Ilan Șor și promovate de propaganda Kremlinului.
ȘTIRE: tehnowar.ru: „Președinta Moldovei, Maia Sandu, aflată sub controlul curatorilor occidentali, a vorbit în Parlamentul European în contextul campaniei parlamentare electorale.
Întregul său discurs de o jumătate de oră a fost dedicat criticii la adresa Rusiei, susținând că Moscova ar împiedica victoria partidului ei la alegeri și ar încerca să nu permită aderarea Moldovei la Uniunea Europeană”.
ria.ru: „Președinta Moldovei, Maia Sandu, folosește Rusia drept sperietoare pentru a cere mai mulți bani de la Uniunea Europeană, afirmă liderul blocului de opoziție „Pobeda”, Ilan Șor.
„Eurodeputații în sfârșit s-au trezit: au emis o rezoluție în care spun direct că Moldova sub Sandu este o gaură neagră pentru banii europeni. Sandu sperie cu Rusia, în timp ce cerșește milioane de la Bruxelles”, a scris Șor pe canalul său de Telegram.
Potrivit lui, în UE se recunoaște că „circul cu amenințările rusești” este folosit drept pretext pentru o „agendă ideologică”.
„Iar pe Evghenia Guțul au băgat-o la pușcărie șapte ani doar pentru că nu dansează după cum îi cântă ei... Numărul celor care înțeleg că Sandu și gașca ei trebuie dați jos crește. Și crește semnificativ”, a subliniat Șor.
Alegerile parlamentare din Moldova sunt programate pentru 28 septembrie.
Autoritățile din Moldova au trecut la măsuri represive împotriva oricărei forme de disidență – pe lângă condamnarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, au fost deschise dosare penale împotriva mai multor politicieni din opoziție”.
[...]„Cu presa incomodă, care oferea o perspectivă diferită de cea a puterii asupra evenimentelor politice din țară, autoritățile din Moldova s-au „descurcat” încă din 2023 – au fost închise 13 posturi de televiziune și zeci de site-uri”.
NARAȚIUNI: 1. Rusia este doar un pericol inventat de autoritățile de la Chișinău pentru a cere mai mulți bani de la UE. 2. Parlamentul European nu mai susține autoritățile de la Chișinău.
OBIECTIV: Să inoculeze ideea că Rusia nu reprezintă un pericol pentru procesele democratice din Republica Moldova, iar acuzațiile și probele aduse de autoritățile de la Chișinău sunt doar pentru a șantaja UE să ofere mai mulți bani. Să acrediteze narațiunea că guvernarea de la Chișinău nu se mai bucură de sprijinul Bruxellesului.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare care vor avea loc pe 28 septembrie. Potrivit sondajelor, voturile se vor împărți între actuala formațiune de guvernământ, pro-prezidențială și pro-europeană, Partidul Acțiune și Solidaritate și alte trei formațiuni care ar putea o rea o coaliție controlată de Moscova.
Scrutinul vine după alegerile prezidențiale și un referendum privind integrarea europeană organizate în octombrie 2024 la care autoritățile statului, dar și investigații jurnalistice au deconspirat scheme de fraudă electorală și implicarea Rusiei, prin intermediul unor politicieni controversați cu scopul de a cumpăra alegătorii.
Președintele Maia Sandu a susținut pe 9 septembrie un discurs în Parlamentul European în care a vorbit despre aspirațiile europene ale țării sale, dar și despre interferența Rusiei în viața politică și în campania electorală. A doua zi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care critică intensificarea operațiunilor hibride și încercările de ingerință ale Rusiei înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, dar și se pronunță pentru intensificarea procesului de integrare europeană a acestui stat.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Nu este prima dată când propaganda rusă încearcă să nege presiunile și influența Rusiei în Republica Moldova, dar este contrazisă de numeroase rapoarte internaționale și investigații naționale. Potrivit unui studiu al Centrului pentru Studii Est-Europene de la Stockholm, atacurile hibride îndreptate împotriva Moldovei și, respectiv, propaganda s-au intensificat. „Moldova s-a confruntat cu un baraj constant de atacuri de dezinformare din partea Rusiei. Aceste atacuri au crescut substanțial din 2022”, potrivit studiului.
Propaganda rusă a devenit și mai agresivă în timpul campaniei electorale pentru referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie 2024, iar recent, The Insider a deconspirat lansarea unei ample campanii agresive, având în vizor Moldova, în contextul alegerilor parlamentare.
Scrutinele din 2024 din Republica Moldova s-au desfășurat în contextul unor ample campanii de dezinformare, manipulări și chiar cumpărare de voturi, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice, dar și anchete și descinderi organizate de structurile de forță. În spatele acestora ar fi stat Kremlinul, iar principalul intermediar a fost oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014 și care a format și o alianță de partide - Blocul Victorie.
„Alegerile prezidențiale și referendumul au avut loc într-un context în care guvernul s-a confruntat cu amenințări la adresa securității naționale, rezultate din războiul provocat de invazia Federației Ruse în Ucraina. Autoritățile de aplicare a legii, numeroși actori internaționali și societatea civilă au proclamat că Moldova este ținta unui război hibrid în desfășurare, direcționat din străinătate, ce include diverse forme de interferență manipulativă pentru a destabiliza țara, finanțare ilicită a actorilor politici, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice”, potrivit concluziilor preliminare ale Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor, din care au făcut parte reprezentanți ai Parlamentului European, ai OSCE și ai Consiliului Europei.
Și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), formată dintr-o rețea de organizații neguvernamentale naționale cu expertiză în domeniul electoral și-a exprimat „profunda îngrijorare”, în declarația, sa „față de amploarea fără precedent a ingerințelor externe, în special din partea Federației Ruse, care au influențat negativ procesul electoral din Republica Moldova.
În același timp, Chișinăul susține că în cazul alegerilor parlamentare, imixtiunea din partea Rusiei este și mai agresivă. „Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Riscurile asupra ordinii publice și securității naționale sunt mari și toate instituțiile, dar și toată societatea, trebuie să conștientizeze pericolul și să ne protejăm de el”, declara Maia Sandu la 30 iulie după ședința Consiliului Suprem de Securitate la care au fost discutate acțiunile privind combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine în procesul electoral.
Potrivit Maiei Sandu, Kremlinul investește în mai multe partide politice pentru a-și băga oamenii în următorul parlament, cu scopul de a obține controlul asupra puterii în Republica Moldova. Instituțiile de la Chișinău susțin că au identificat 10 instrumente principale de interferență în procesele politice și electorale din Moldova și că doar prin criptomonede se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro. Printre alte instrumente ar fi campanii de manipulare informațională străină, proteste plătite, atacuri cibernetice, folosirea bisericii, etc.
La scurt timp după ședința CSS, poliția a anunțat că documentează o nouă formă de finanțare și corupere electorală, gestionată din Federația Rusă, prin aplicația #TAITO. Persoanelor li se promit zeci de mii de lei moldovenești lunar pentru a participa la acțiuni ilegale, la proteste, susținerea unui anumit concurent în alegeri. Aplicația de tip chat este accesată pe Telegram, iar la înregistrare persoanelor li se cer poze cu actele de identitate, numărul de telefon, și video-uri cu fața pentru autentificare.
De la începutul războiului din Ucraina, propaganda rusă și pro-rusă a lansat mai multe narațiuni privind influența sau chiar controlul Occidentului asupra autorităților de la Chișinău. O temă utilizată în acest context este și cea privind instaurarea unui așa-zis regim autoritar la Chișinău care este sprijinit de un Occident ce folosește principiile democratice doar pentru a putea să își atingă obiectivele, fără să creadă în ele. Veridica a mai demontat anterior acest tip de narațiuni.
Legat de narațiunea precum că Parlamentul European nu ar mai susține Republica Moldova, a existat, într-adevăr, un proiect de moțiune depus de câțiva europarlamentari din grupul marginal radical de dreapta „Europa Națiunilor Suverane”, în care se cerea suspendarea asistenței pentru Republica Moldova, însă PE a aprobat cu o largă majoritate moțiunea care sprijină Republica Moldova și condamnă ingerințele Rusiei.
