Dronele rusești care vor intra în spațiul aerian al României vor fi doborâte, așa cum au procedat și polonezii, autoritățile române fiind în permanentă legătură cu centrul de comandă NATO, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
„Există, în fiecare săptămână, și noi acum comunicăm la Ministerul Apărării, cazuri în care dronele sunt în nordul Dobrogei, la graniță, foarte aproape de graniță, iar azi-noapte avioanele din poliția aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranța cetățenilor. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spațiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel, și antiaeriana aflată la sol, în zonele cu concentrație mare de populație de pe brațul Chilia, din nordul Dobrogei, este gata oricând să reacționeze, dacă dronele intră în spațiul aerian, așa cum au făcut-o și polonezii. Ne vom proteja țara și siguranța fiecărui cetățean”, a spus Moșteanu.
Referitor la cele întâmplate în Polonia, ministrul Apărării consideră că a fost vorba despre o provocare a Rusiei, o testare a reacției NATO, nefiind o întâmplare sau un caz accidental. „Cred că cuvântul corect este a testat reacția NATO, nu a atacat Polonia. Evident că n-a fost o întâmplare, n-a fost un caz accidental. Vorbim de mai multe drone, n-a fost una singură. Una singură poate să fie defectă sau poate să fie bruiată de anumite sisteme. S-a mai întâmplat în Polonia. S-a mai întâmplat și în România. Da. N-a fost un caz, au fost mai multe (...) A fost o provocare, o testare. Răspunsul Poloniei, răspunsul aliaților, este unul ferm. România este în contact permanent cu aliații NATO. Vorbim de invocarea articolului 4, care cere consultări între statele aliate pentru a decide împreună cum vor acționa în continuare. Ceea ce este important după această provocare este să înțelegem că va trebui ca împreună cu aliații să crească suportul statelor de pe flancul estic. Aici vorbim de Polonia, vorbim însă și de România și e nevoie de o prezență militară aliată sporită, e nevoie de sporirea misiunilor de poliție aeriană avansată. Noi avem acum pe teritoriul României cinci avioane ale Germaniei. Sunt două dintre ele în permanentă alertă”, a adăugat Moșteanu.
Ajutorul pentru Ucraina
Ionuț Moșteanu a mai declarat că România a trimis Ucrainei 23 de pachete de ajutoare militare, acestea fiind stabilite împreună cu armata din ţara vecină, în funcţie de nevoile acesteia, dar şi de stocurile armatei române. „Există nişte liste care sunt clasificate, aşa s-a decis în CSAT, la un anumit moment, şi toate acestea că se tot vorbeşte, se vântură în spaţiul public”, a spus ministrul, subliniind că suma de 1,5 miliarde de euro care a apărut în spaţiul public „este o estimare care n-are nicio bază realistă”.
„Sunt nişte valori de inventar la nişte echipamente. Unele dintre ele nu mai erau folosite. Apropo, ucrainenii aveau nevoie de echipament de producţie sovietică, pe care armata română îl avea în depozite, să spun aşa, şi au folosit unele dintre ele şi pentru piese de schimb. Este o realitate, industria de război ucraineană se mişcă diferit faţă de o industrie pe timp de pace şi orice ajutor a fost binevenit. E foarte greu să zici că valoarea de inventar e o valoare realistă sau acele echipamente ar fi putut fi utilizate mâine în caz de război”, a adăugat ministrul Apărării.
Întrebat de ce nu ar trebui să ştie românii în ce a constat ajutorul oferit Ucrainei, Moşteanu a spus că „cel mai simplu răspuns e unul ce ţine de strategie militară, pentru că nu e bine să spui în gura mare cu ce ţi-ai golit tu depozitele. Şi ăsta este unul din argumente. O să fie o discuţie pe care o vom avea cu preşedintele, cu premierul, şi vom vedea în ce măsură, ce putem să spunem public. Cred că putem să spunem anumite lucruri, aşa cum am început să spun, iată, lucruri care nu s-au spus până acum. Şi pe lângă ajutorul militar este şi ajutorul umanitar, care e greu de estimat. Deci, de la începutul războiului, din prima zi, am ajutat poporul ucrainean, care avea nevoie de acest tip de ajutor şi o facem în continuare. Ajutorul economic pentru economia ucraineană, faptul că am ajutat să-şi comercializeze resursele şi am creat coridoare speciale, fiind ţară vecină, nimeni nu putea face lucrul ăsta. Suntem alături de ei, am fost din prima zi şi vom fi până în momentul în care se va ajunge la o pace şi apoi după, în procesul de menţinere a păcii alături de aliaţii noştri”.
România nu va trimite trupe în Ucraina
„Asta este o minciună şi o speculaţie. Tot Opoziţia spune, care sunt inconştienţi din punctul meu de vedere făcând aceste lucruri şi propagând minciuni în spaţiul public, minciuni care îl ajută pe Putin până la urmă să destabilizeze şi România şi societăţile de pe Flancul de Est. Şi iată îşi găseşte nişte oameni utili care îi promovează această propagandă. Au spus până de curând că ştiau ei că pe 3 septembrie intră România în război. Ei sunt absolut inconştienţi să facă astfel de lucruri. Nu înţeleg că, chiar şi luxul de a face opoziţie, este dat de democraţie funcţională, este corect să fie aşa, e corect ca Opoziţia să poată spune lucruri, dar lucruri ce ţin de politici, lucruri ce ţin de realităţi, nu minciuni, în halul ăsta, minciuni care îl ajută doar pe Putin. Iată că şi-a găsit Putin nişte oameni în România care au reuşit cu reţelele sociale să otrăvească spaţiul public cu tot felul de minciuni”, a afirmat ministrul Apărării.
Întrebat dacă, în eventualitatea în care se ajunge la pace, este posibil ca România să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina, Moşteanu a răspuns: „În momentul ăsta, nu avem această perspectivă. Există discuţii despre procesul de pace. Dar ca să ajungi la pace, întâi trebuie să ai o încetare a focului, apoi trebuie ajuns la procesul de pace şi din procesul de pace o pace justă, durabilă, cu garanţii de securitate solide. Trebuie să se desprindă o viitoare acţiune a aliaţilor NATO şi a europenilor, pentru a ne asigura că Putin nu foloseşte un proces de pace doar pentru a se reîncărca sau a-şi reface forţele pentru un nou atac”.
