„Relațiile Republicii Moldova cu diverse organizații internaționale, inclusiv cu NATO, reprezintă (o) decizie suverană și independentă.”
La solicitarea autorităților ucrainene, Interpol îi va da în căutare pe bărbații care au fugit de mobilizare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Rusia şi Ucraina se ameninţă că vor considera ţintă militară orice navă care se îndreaptă spre porturi adverse.
Casa Albă a anunţat că ucrainenii ar putea primi aparatele spre sfârşitul anului.
Moscova și Beijingul s-au apropiat suplimentar după declanșarea, pe 24 februarie 2022, a invaziei ruse din Ucraina, pe care regimul comunist chinez refuză să o condamne.
Patronul lor, Evgheni Prigojin, le-ar fi spus că nu vor mai lupta în Ucraina, fiindcă „ceea ce se întâmplă pe front este o rușine”, și le-ar fi cerut să se pregătească pentru „o nouă călătorie în Africa”
Trupele de invazie ar fi amplasat mine noi în apropierea porturilor ucrainene.
Aceasta este nouă variantă a narațiunii „războiului NATO împotriva Rusiei”, lansată de presa prorusă de la Chișinău.
Regimul Putin este o constelație de clanuri pe care le unește frica și solidaritatea crimelor comise. Extremiștii pro-război și competiția dintre clanuri amenință acum puterea lui Putin.
Fostul premier Tony Blair fusese sfătuit să strângă relațiile cu Kievul în fața amenințărilor Rusiei.
Moscova promite să atace orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene pe care le bombardează de trei zile.
Pașaportizarea, interzicerea limbii ucrainene, deportarea și reeducarea copiilor sunt câteva din metodele prin care Moscova rusifică teritoriile ucrainene ocupate temporar.
Chinezii ocupă locul companiilor occidentale care au părăsit piața rusă după invazia din Ucraina.
O majoritate parlamentară ar urma să decidă anularea contractului de concesiune cu firma Lukoil.
Șeful diplomației europene cere țărilor membre și un efort suplimentar pentru transportul cerealelor ucrainene.
Discuțiile s-au axat pe dezvoltarea relațiilor comerciale, inclusiv în privița cerealelor ucrainene blocate de forțele Moscovei.
Kievul susține că este o măsură neprietenoasă din partea unuia din principalii aliați.
Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei.
Kievul spune că scufundarea crucișătorului rusesc Moskva arată că are capacitatea de a lovi ținte pe mare.
Ca membră a Curții Penale Internaționale, țara gazdă ar trebui să-l aresteze de cum ajunge, fiindcă a deportat copii ucraineni.
Mass-media online rusești apropiate serviciilor de securitate scriu că un depozit de muniții este în flăcări.
Washingtonul promite tot ajutorul într-un moment important al războiului.
Autorităţile moldovene investighează neregulile electorale, care ar putea duce la anularea alegerilor din primăvară.
Acesta este condus de un personaj care a girat și a participat la acțiuni ale partidului populist pro-moscovit Șor, ulterior scos în afara legii, în timp ce subalternii săi erau foarte activi în Transnistria separatistă și în Găgăuzia.
Rusia și-ar fi concentrat forțele în direcția orașului Kupiansk, din regiunea Harkov, unde trupele ucrainene rezistă.
Reacție la Kiev: „o dovadă în plus” că Rusia „dorește să pună în pericol viața a 400 de milioane de oameni din diverse țări, care depind de exporturile de alimente ucrainene”.
Occidentul cedează în faţa Rusiei, recunoscând că sancţiunile economice împotriva Moscovei nu funcţionează, conform unei naraţiuni promovate de un cunoscut site filorus.
---copie-image.webp)
Kievul acuză Moscova că a deportat mii de copii din teritoriile ocupate. Rusia susține că i-a ferit din calea luptelor.
Șeful Pentagonului promite tot ajutorul, într-un moment cheie al războiului.
Rusia s-a retras din acordul cerealier prin Marea Neagră și a bombardat imediat portul Odesa, pe care îl blochează.