Occidentul pregătește înlocuirea Maiei Sandu, alipirea Republicii Moldova la România și anexarea Transnistriei, potrivit unei narațiuni apărute la Moscova și Chișinău.
ȘTIRE: Actuala conducere a Moldovei va încerca să retragă țara din CSI, precum și să rupă relațiile diplomatice cu Rusia. Acest lucru va ridica brusc miza în chestiunea „a fi sau a nu fi” a unei confruntări dure pe Nistru. Se poate însă recurge și la o variantă moderată, previzibilă: după 31 decembrie 2023, guvernul Republicii Moldova nu va prelungi starea de urgență, care le-a permis decidenților de la Chișinău să-și bată joc aproape demonstrativ de drepturile și libertățile democratice.
Nu este încă clar dacă gruparea pro-occidentală condusă de Maia Sandu îi discreditează pe occidentali sau dacă Bruxelles-ul o consideră atât de controversată încât caută înlocuitori. Au apărut zvonuri despre pregătirea înlocuirii lui Sandu cu mult mai radicalul președinte al Parlamentului, Igor Grosu. Se spune că dacă Occidentul i-ar cere, ar fi gata să escaladeze tensiunile în relațiile cu Transnistria și Rusia până la o linie pe care Maia Sandu nu ar îndrăzni să o treacă.
Ar părea logic ca un lider să fie schimbat cu altul din aceeași echipă. Ultimele săptămâni au adus unele schimbări. Fostul prim-ministru Vlad Filat a început să atace dur guvernarea. El a acuzat guvernarea în instaurarea dictaturii, ceea ce, în opinia sa, afectează ideea integrării europene. Împotriva grupării de la guvernare a început . E interesant faptul că acuzatorul nu este un opozant al puterii de pe flancul politic stâng, ci un coleg de dreapta și, mai mult, un unionist deschis, adică un susținător al uniri Republicii Moldova cu România.
În ceea ce privește Moldova, Occidentul și România au avut întotdeauna două abordări. Prima este destul de obișnuită. Firul lungilor negocieri privind posibila intrare a unei Moldove „suverane și independente” în Uniunea Europeană se desface. Au loc nesfârșite summit-uri, Chișinăul relatează cu curaj despre finalizarea următoarei „teme”, occidentalii vin cu altele noi. În fine, UE, în funcție de interesele sale și în acord cu Washingtonul, fie acceptă Republica Moldova în rândurile sale, fie „scurge” candidatul la aderare.
A doua abordare este mai interesantă. Aceasta presupune că, dacă pozițiile Rusiei în Moldova și în jurul acesteia se vor întări, atunci parlamentele Republicii Moldova și ale României se pot reuni într-o ședință comună, care va proclama de urgență unirea celor două țări. În acest caz, Moldova se află nu doar în UE, ci și în NATO. Guvernarea de la Chișinău și-ar dori cu siguranță să aducă Moldova în blocul nord-atlantic, dar știe foarte bine că marea majoritate a populației țării este puternic împotriva lui. Anexarea la România rezolvă problema: controlul asupra Moldovei trece la București, iar conducerea fostei Republici Moldova independente nu mai poartă responsabilitatea pentru nimic. Ce loc are Transnistria în aceste opțiuni?
Se poate presupune că „șoimii” radicali occidentali doresc distrugerea statalității transnistrene. România, care se bazează mai mult pe SUA decât pe UE, știe asta. Dacă criza din Moldova și din regiune va începe să se agraveze, România va încerca pună mâna și pe Transnistria.
NARAȚIUNI: 1. Occidentul controlează în totalitate guvernarea de la Chișinău și pregătește înlocuirea Maiei Sandu. 2. Occidentul pregătește alipirea Republicii Moldova la România, inclusiv anexarea Transnistriei.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este în prezent în așteptarea deciziei Consiliului European cu privire la începerea negocierilor de aderare. Integrarea europeană este asociată în Republica Moldova cu actuala guvernare în frunte cu președintele Maia Sandu, iar o amânare a deciziei, așa cum se prefigurează în cazul în care Ungaria și Austria nu-și schimbă poziția, ar lovi în imaginea puterii de la Chișinău, afectată deja de consecințele inflației, crizei energetice, dar și de unele decizii nepopulare și/sau sentimentul societății că unii funcționari și demnitari sunt incompetenți. În plus, o parte importantă a populației susține așa-numitul vector estic, o apropiere de Rusia.
Aceasta din urmă caută să împiedice demersurile Republicii Moldova de a se apropia de UE și de Occident în general și a penalizat, de-a lungul anului, în special prin blocaje economice, anumite succese ale Chișinăului în această direcție.
Regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, creată în 1990 și administrată de un regim controlat de Moscova, era considerată până recent drept principala piedică în procesul de integrare europeană. În ultimul timp, atât la Chișinău, cât și la Bruxelles a început să fie inoculată ideea că Republica Moldova ar putea adera la UE în două etape, după modelul cipriot. Ideea pare să fi deranjat Moscova, întrucât a stârnit comentarii negative atât în presa rusă, cât și la Tiraspol, dar și printre politicienii pro-ruși de la Chișinău.
OBIECTIV: În stânga Nistrului – să inoculeze ideea că integrarea europeană promisă inclusiv populației din regiune de Chișinău ascunde de fapt intenția unei anexări forțate a regiunii. În dreapta Nistrului – să reducă încrederea în guvernarea pro-europeană, să o prezinte drept una slabă, controlată de un Occident care este pregătit să o înlocuiască, eventual cu un lider nepopular precum Vlad Filat.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Scopul articolului este să atragă atenția Moscovei asupra situației din regiunea transnistreană și să o convingă să-și fortifice relațiile cu Transnistria, până la recunoașterea independenței acesteia sau chiar declararea teritoriului regiunii drept parte a Federației Ruse. Pentru aceasta, autorul preia câteva narațiuni false promovate intens de presa rusă sau politicieni pro-ruși de la Chișinău șii Tiraspol. Printre acestea este și scenariul de utilizare a forței pentru reglementarea conflictului transnistrean, promovat de-a lungul anilor, dar care a ajuns cu adevărat în vogă după invazia Rusiei în Ucraina, fiind alimentat și de sugestiile sau chiar declarații oficiale ale unor reprezentanți ai Kievului că sunt gata să ajute Chișinăul să elimine regimul separatist și contingentul militar rus din regiune. De fiecare dată au menționat că se poate întâmpla doar cu acordul Chișinăului. Ideea a fost însă respinsă categoric la Chișinău, care a reiterat că examinează doar soluțiile de reglementare a conflictului pe cale pașnică.
Și scenariul implicării în forță a României, care, cu sprijinul Occidentului ar urma să ocupe Republica Moldova, inclusiv Transnistria, ba chiar și părți ale Ucrainei nu este unul nou, iar Veridica a demontat anterior acest fals.
În schimb narațiunea despre pregătirea schimbării elitei politice de la Chișinău pe care ar pune-o la cale Occidentul este una mai nouă și pare să prindă turații. Recent și portalul antioccidental mejdurecie.md a promovat o idee similară, doar că acolo înlocuitorul actualei guvernări nu era Vlad Filat, ci oponentul său politic Vlad Plahotniuc, un personaj cercetat în mai multe dosare, inclusiv în cel al fraudei bancare din 2014, care a plecat din Republica Moldova în 2019, dar pare să mai dețină influență în domeniul justiției și cel politic. Atât Vlad Filat, cât și Vlad Plahotniuc sunt nepopulari și asociați cu corupția care macină Republica Moldova, iar scopul narațiunii este să asocieze UE și Occidentul cu astfel de personaje.
Verifică sursele:
