Legea Vexler va șterge identitatea și istoria românilor, interzicând genii ca Eminescu și Kogălniceanu, afirmă propaganda suveranistă, care reia cu acest prilej discursul anti-semit, negaționist și conspiraționist. În realitate, legea doar combate extremismul de tip nazist și neo-legionar.
În unele cazuri, sursele narațiunilor false au fost românești, însă de cele mai multe ori a fost vorba de preluarea și/sau adaptarea la specificul local a unor narațiuni care au ca sursă actori externi, în special Rusia, anumite curente politice din Occident (zona de alt-right, stânga radicală) sau cercurile conspiraționiste.
---copie-image.webp)
Mișcarea Legionară nu a fost o organizație fascistă și nu a comis crime în masă, fapt recunoscut și de Tribunalul de la Nürnberg, aberează Diana Șoșoacă.
Proiectul legislativ a fost adoptat în forma inițială și va fi trimis Camerei Deputaților.
Radu Gyr, anti-comunist și bun creștin, e singurul om condamnat la moarte pentru că a scris o poezie, potrivit unei narațiuni false care ignoră implicarea lui Gyr în crimele legionarilor. Narațiunea se înscrie în demersurile repetate din ultimii zeci de ani de a reabilita figuri legionare sau chiar Mișcarea legionară în ansamblul său.
Spațiul românesc a dat de secole mercenari – Horațiu Potra e doar cel mai recent exemplu – dar a și atras astfel de luptători, între care englezul John Smith, celebru din povestea cu Pocahontas, care a luptat pentru Mihai Viteazul și Șerban Vodă.
Organizaţia a preluat denumirea ziarului Legiunii Arhanghelului Mihail, fosta grupare extremistă interbelică, condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
La fel ca legionarii și comuniștii, suveraniștii au inventat „dușmani ai poporului și ai țării”, demonizați prin propagandă vizuală. Printre ținte – UE, Ucraina, Soros, CCR, LGBTQ+, Nicușor Dan și Mugur Isărescu.
Evoluția politică a (neo)legionarismului, de la formațiuni politice de buzunar, cum au fost cele ale lui Marian Munteanu, trecând prin organizații ca Noua Dreaptă – veriga de legătură între (neo)legionarism și suveraniști – până la politicieni care țin frecvent prima pagină, ca George Simion, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă.
Mișcarea legionară a reapărut în România imediat după Revoluția din 1989. O parte din tezele și ideile legionare se regăsesc în discursul suveraniștilor de astăzi. Veridica trasează, pe scurt, parcursul (neo)legionarilor în România post-comunistă, sub privirea îngăduitoare a statului. Partea I: „Vechii” legionari și toleranța statului român față de extrema dreaptă.
Fenomenul „listelor negre”, a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.
Fenomenul „listelor negre” a reapărut în România. Astfel de liste au fost folosite de legionari și comuniști pentru a-și elimina adversarii. Primii au provocat o spirală a violenței politice și a morții.
