Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
În ajun, Moscova prezentase un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est.
Surse diplomatice au declarat media, sub protecția anonimatului, că așa-numitul format Normandia, în care Parisul și Berlinul mediază între Kiev și Moscova, e în moarte cerebrală și că Uniunea Europeană nu înseamnă nimic pentru președintele rus, Vladimir Putin, care nu discută aranjamente de securitate decât cu americanii.
La începutul lunii, FSB anunța că a prins trei spioni ucraineni, dintre care unul ar fi pregătit un atac cu explozibili.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Cu rădăcini legate de nazismul austriac și decenii în șir hotărât antisovietic, FPÖ a făcut, în 2008, ceea ce agențiile internaționale de presă numesc un viraj și a susținut invazia rusească din Georgia.
Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
Comentatorii notează că rușii anunță frecvent capturarea unor spioni sau sabotori care ar lucra pentru Ucraina, mai ales în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.
Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.
Radev crede că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu dau rezultate şi că Uniunea Europeană ar trebui să restabilească dialogul cu Rusia.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Bulgariei la Kiev, după ce președintele în exercițiu Rumen Radev, marele favorit al scrutinului, a declarat într-o dezbatere electorală că peninsula ucraineană Crimeea e parte a Rusiei, care a anexat-o în 2014.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
Într-o singură zi, rebelii au tras în opt rânduri cu lansatoare de grenade și cu mortiere asupra pozițiilor ucrainene.
Predecesorul său, Andrii Taran, a fost frecvent criticat pentru lipsa de reforme în armată.
Anterior, ministerul său dezminţise o desfăşurare suplimentară de trupe ruseşti la graniţa Ucrainei şi apreciase informaţiile în acest sens drept o posibilă operaţiune psihologică a Moscovei.
Americani spun că aceste mișcări sunt reale, dar mai puțin importante decât manevrele din aprilie, când masarea unor efective uriașe de militari ruși la granița Ucrainei a fost considerată preludiul unei posibile invazii.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că ţara sa a repurtat o victorie, iar media de la Kiev consideră sentinţa un nou argument că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei.
În 2016, un tribunal olandez a decis că artefactele trebuie înapoiate Ucrainei și nu Crimeei, fiindcă acesta din urmă nu e stat autonom.
60 milioane de dolari e nivelul ajutorului militar suplimentar pe care americanii îl oferă Ucrainei, în special sub forma rachetelor antitanc Javelin.
Agențiile de presă amintesc că Natalia Poklonskaia e detestată în Ucraina, are interdicție de acces în spațiul Uniunii Europene și e acuzată că a participat la represiunea dezlănțuită de ruși contra minorității tătare din peninsula Crimeea, care s-a opus anexării din 2014.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Întrebat cum a crescut ameninţarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeii, ministrul Aurescu a spus că este vorba despre o situaţie pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară de apărare colectivă din istorie.
Partidul prezidenţial Rusia Unită şi-a adjudecat categoric scrutinul organizat de vineri până duminică pentru alegerea celor 450 de deputaţi noi.
Și politicienii străini filoruși, mai ales francezi și sârbi, care vor încerca să legitimeze scrutinul ilegal ca observatori internaționali vor fi penalizați, chiar dacă în țările lor beneficiază de imunitate parlamentară.