Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
Într-o singură zi, rebelii au tras în opt rânduri cu lansatoare de grenade și cu mortiere asupra pozițiilor ucrainene.
Predecesorul său, Andrii Taran, a fost frecvent criticat pentru lipsa de reforme în armată.
Anterior, ministerul său dezminţise o desfăşurare suplimentară de trupe ruseşti la graniţa Ucrainei şi apreciase informaţiile în acest sens drept o posibilă operaţiune psihologică a Moscovei.
Americani spun că aceste mișcări sunt reale, dar mai puțin importante decât manevrele din aprilie, când masarea unor efective uriașe de militari ruși la granița Ucrainei a fost considerată preludiul unei posibile invazii.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că ţara sa a repurtat o victorie, iar media de la Kiev consideră sentinţa un nou argument că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei.
În 2016, un tribunal olandez a decis că artefactele trebuie înapoiate Ucrainei și nu Crimeei, fiindcă acesta din urmă nu e stat autonom.
60 milioane de dolari e nivelul ajutorului militar suplimentar pe care americanii îl oferă Ucrainei, în special sub forma rachetelor antitanc Javelin.
Agențiile de presă amintesc că Natalia Poklonskaia e detestată în Ucraina, are interdicție de acces în spațiul Uniunii Europene și e acuzată că a participat la represiunea dezlănțuită de ruși contra minorității tătare din peninsula Crimeea, care s-a opus anexării din 2014.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Întrebat cum a crescut ameninţarea rusă la adresa României după militarizarea Crimeii, ministrul Aurescu a spus că este vorba despre o situaţie pe care România nu o abordează singură, ci în calitate de membră a NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară de apărare colectivă din istorie.
Partidul prezidenţial Rusia Unită şi-a adjudecat categoric scrutinul organizat de vineri până duminică pentru alegerea celor 450 de deputaţi noi.
Și politicienii străini filoruși, mai ales francezi și sârbi, care vor încerca să legitimeze scrutinul ilegal ca observatori internaționali vor fi penalizați, chiar dacă în țările lor beneficiază de imunitate parlamentară.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, afirmă că ocupaţia rusească se va sfârşi într-o zi, iar Moscova va trebui să plătească.
De la începutul anului, au fost uciși cel puțin 54 de militari ucraineni, față de 50 în 2020, în timp ce pierderile rebelilor trec de 30.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Fabricarea unor dosare de terorism pentru tătarii indezirabili e o practică obișnuită în peninsula anexată de Moscova în 2014, notează comentatorii.
Decesul său ridică la patru numărul militarilor ucraineni căzuți în luptă numai în ultima săptămână și la aproape 50 pe al celor uciși de la începutul anului.
Cum ar fi dacă, pe nepusă masă, ne-am trezi că România ar avea un nou vecin? Unul ca, să zicem, Rusia. Și nu orice Rusie, ci Rusia lui Vladimir Vladimirovich Putin? Pare o nebunie, nu? Ei bine, în 2014, adică acu’ vreo șapte ani și un pic, treaba asta chiar era pe cale să se întâmple. Și nu oricum, ci în urma unor evenimente care au inclus, pe lângă altele, soldați, rachete, tancuri, fel de fel de arme și confruntări cu morți pentru ambele tabere.
Rusia a negat mereu că ar fi alimentat rebeliunea secesionistă, dar analiștii subliniază că i-a asistat permanent pe rebeli, logistic, financiar și politic.
Analiștii remarcă faptul că, dincolo de declarații de susținere pentru ucraineni, participanții n-au anunțat măsuri concrete, iar doi dintre greii Europei, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez, Emmanuel Macron, n-au fost la forum.
Tătarii din Crimeea s-au opus deschis anexării de acum șapte ani și au căzut victime represiunii rusești, ca și la sfârșitul celui de al doilea război mondial, când Uniunea Sovietică a lui Stalin i-a deportat în masă, sub acuzația că ar fi fraternizat cu ocupanții germani și români.
Șeful lui de partid, deputatul Viktor Medvedciuk, e acuzat de înaltă trădare și de încercarea de a-și apropria resurse naționale din Crimeea anexată de ruși.
Comentatorii amintesc că nu e prima dată când conflictul ruso-ucrainean are ecouri în sportul mondial.
La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, spune că, în tandemul anglo-american, Statele Unite sunt șeful, iar NATO e un element destabilizator și un promotor al confruntării cu Rusia.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a deschis, săptămâna trecută, șantierul primului pod peste viitorul canal, un proiect faraonic menit să dubleze strâmtoarea Bosfor și pe care adversarii regimului îl consideră inutil, foarte costisitor și cu efecte devastatoare asupra mediului.
Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a acuzat, săptămâna trecută, Marea Britanie şi Statele Unite că vor să provoace un conflict în Marea Neagră și a ameninţat că ruşii îşi vor apăra frontierele cu orice mijloace, inclusiv militare.
Comandantul navei, Vince Owen, a declarat că Marea Britanie, alături de aliații și partenerii săi, precum Georgia, va continua să vegheze la securitatea regională, stabilitatea și prosperitatea din zona Mării Negre.
Aliați cu Franța, Regatul Sardiniei din Italia de azi şi cu defunctul imperiu otoman, din care a rămas Turcia modernă, englezii s-au luptat cu ruşii, între 1853 şi 1856, în ceea ce, în epocă, s-a numit războiul Crimeei.
Comentariile de presă afirmă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra.
Anterior, Ucraina a respins protestele Moscovei față de tricourile echipei sale reprezentative, pe care sunt imprimate harta peninsulei Crimeea, anexată de ruși în 2014, și sloganuri patrotice.