Acestea au loc, practic, simultan cu cele terestre din Belarus, de la granița nordică a Ucrainei.
El a repetat că nu va trimite militari în Ucraina nici măcar pentru evacuarea cetățenilor americani fiindcă, dacă aceștia s-ar ciocni în teren cu trupele ruse, s-ar putea declanșa un război mondial.
„Au luat-o ca pe un spectacol. Și-au indus ideea că toată lumea se va speria și va capitula. În schimb au obținut un efect invers. Problema ucraineană a devenit chestiunea primordială a politicii mondiale”, scrie Vitali Portnikov pe Grani.ru.
Numărul de incidente violente s-a redus de-a lungul liniei de demarcație din zona Donbass, unde niciun militar ucrainean nu a mai fost ucis în ultimele trei săptămâni.
Rusia, adaugă el, nu-şi poate asigura securitatea pe seama securităţii Ucrainei şi nu-i poate nega dreptul de a aspira la admiterea în Uniunea Europeană şi NATO.
De la declanşarea crizei, România şi-a exprimat consecvent şi fără echivoc susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.
Refuzul NATO de a accepta cererile ultimative făcute de Rusia în contextul crizei din Ucraina a sporit temerile că Moscova se pregătește de război. Este un scenariu posibil, dar care ar fi extrem de costisitor pentru Rusia, chiar dacă aceasta ar câștiga confruntările din teren.
Procurorii atrag atenția că, potrivit Convenției de la Geneva din 1949 privind protecția persoanelor civile în timp de război, îi este interzis statului ocupant să recruteze în armată populația civilă din teritoriile ocupate.
Odessa, oraș-port din sudul Ucrainei, s-a transformat într-o bază militară NATO, potrivit unei narațiuni din presa rusă. Aceasta denunță și exercițiile NATO la Marea Neagră și cataloghează Odessa și sudul Ucrainei drept pământuri rusești aflate sub ocupație străină.
În caz de acțiuni militare, va fi o situație gravă pentru toți cei din regiune – afirmă președintele Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la NATO.
Declanşat în 2014, la scurt timp după ce Moscova a anexat, fără luptă, peninsula ucraineană Crimeea, conflictul armat din Donbas s-a soldat cu peste 13 mii de morţi şi circa un milion şi jumătate de persoane refugiate.
Circa 1.200 de paraşutişti vor simula ocuparea unei zone, în cadrul unei operaţiuni ofensive.
Circa 550 de militari germani se află în Lituania, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Kremlinul neagă categoric, în timp ce Kievul consideră că are încă o dovadă a implicării directe a Rusiei în conflictul din Ucraina.
Orice ţară trebuie să îşi poată alege alianţele fără a depinde de aprobarea terţilor – stipulează o rezoluţie a Parlamentului European, adoptată cu un scor categoric, 548 de voturi pentru, 69 împotrivă şi 54 de abţineri.
În ajun, Moscova prezentase un proiect de aşa-numite garanţii juridice că NATO nu se va mai extinde spre est.
Surse diplomatice au declarat media, sub protecția anonimatului, că așa-numitul format Normandia, în care Parisul și Berlinul mediază între Kiev și Moscova, e în moarte cerebrală și că Uniunea Europeană nu înseamnă nimic pentru președintele rus, Vladimir Putin, care nu discută aranjamente de securitate decât cu americanii.
La începutul lunii, FSB anunța că a prins trei spioni ucraineni, dintre care unul ar fi pregătit un atac cu explozibili.
Adjuncta secretarului de stat, Karen Donfried, va reitera sprijinul americanilor pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei.
El respinge orice speculație potrivit căreia i-ar fi îndemnat pe ucraineni să cedeze o parte din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși din estul țării, din regiunea numită, generic, Donbas.
Cu rădăcini legate de nazismul austriac și decenii în șir hotărât antisovietic, FPÖ a făcut, în 2008, ceea ce agențiile internaționale de presă numesc un viraj și a susținut invazia rusească din Georgia.
Dacă rușii persistă în comportamentul agresiv, Statele Unite sunt decise să-și suplimenteze prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a răspunde îngrijorărilor provocate în România, Polonia sau țările baltice.
La Moscova, liderii celor două așa-zise republici pro-ruse din estul Ucrainei, numit, generic, Donbas, Leonid Pasecinik şi Denis Puşilin, au devenit membri ai partidului prezidențial Rusia Unită.
Un oficial de la Washington a afirmat, sub protecția anonimatului, că Rusia e pregătită să arunce în luptă 100 de batalioane, totalizând circa 175 de mii de militari, susținuți de tancuri și artilerie.
Comentatorii notează că rușii anunță frecvent capturarea unor spioni sau sabotori care ar lucra pentru Ucraina, mai ales în peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.
Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.
Secretarul american de stat, Antony Blinken, a repetat că Statele Unite sunt neliniştite de activităţile Rusiei la graniţa ucraineană.
Radev crede că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu dau rezultate şi că Uniunea Europeană ar trebui să restabilească dialogul cu Rusia.
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Bulgariei la Kiev, după ce președintele în exercițiu Rumen Radev, marele favorit al scrutinului, a declarat într-o dezbatere electorală că peninsula ucraineană Crimeea e parte a Rusiei, care a anexat-o în 2014.
Ucraina susține că agresivitatea Rusiei a crescut în ultimele săptămâni și anunță că negociază cu Occidentul acorduri pentru livrarea unor stocuri suplimentare de armament defensiv.
Donează
