Cancelarul german, Olaf Scholz, a pledat, joi, pentru „accelerarea procesului de normalizare (a relațiilor) dintre Serbia și Kosovo”. În deschiderea unui summit de la Berlin dedicat Balcanilor de Vest, Scholz a afirmat că „agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei ne obligă să ne unim pentru a păstra libertatea și securitatea în Europa.” „Este timpul să depășiți conflictele regionale care vă despart" - le-a spus el participanților la reuniunea de o zi de la Berlin, care are scopul de a consolida cooperarea Uniunii Europene cu cele șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Kosovo și Serbia). Declarațiile sale survin pe fondul tensiunilor în creștere dintre Belgrad și Priștina. Din 27, cinci state membre ale Uniunii Europene - Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania - nu recunosc independenţa Kosovo față de Belgrad, proclamată unilateral în 2008.
Bani irosiți
Sprijinul politic și financiar al Uniunii Europene, menit să încurajeze respectarea statului de drept în Balcanii de Vest, n-a avut impactul scontat – constata, la începutul anului, un raport al Curții comunitare de Conturi, citat de agențiile internaționale de presă. Instituția cu sediul în Luxemburg afirmă că, în pofida deceniilor de susținere de la Bruxelles, în țările din Balcani persistă probleme grave în legătură cu independența justiției, combaterea corupției și respectarea libertății de expresie. Curtea apreciază că atât candidații recunoscuți la admiterea în Uniunea Europeană, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, cât și candidații virtuali, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, rămân măcinați de toate aceste tare, deși Uniunea le-a oferit, între 2014 și 2020, 700 de milioane de euro, pentru a stimula reformele. Acțiunile susținute de europeni rezistă prea puțin, soluțiile de consolidare a administrațiilor locale sunt prea rare și adesea ineficiente, iar rețetele recomandate de Bruxelles sunt aplicate în mod incoerent – mai acuză Curtea comunitară de Conturi. Uniunea Europeană, mai constată raportul, a uzat prea puțin în Balcanii de Vest de posibilitatea de a suspenda ajutoarele financiare dacă un stat candidat nu respectă principii fundamentale, precum democrația, statul de drept și drepturile omului. Uniunea Europeană n-ar mai fi dispusă să garanteze admiterea ţărilor din Balcanii de Vest, de teama reacţiilor negative din statele membre – au dezvăluit, în septembrie 2021, surse diplomatice. Acestea adaugă că ţări din nord-vestul prosper al Uniunii, precum Olanda, Franţa sau Danemarca, se tem de că aspiranţii din Balcani vor avea dificultăţi de integrare similare cu ale României sau Bulgariei, admise în 2007, afectate de corupţie şi rămase cele mai sărace din spaţiul comunitar.
