De la sfârșitul războiului intercomunitar din 1992-1995, țara e divizată pe linii etno-religioase în două entități, una sârbă ortodoxă și una musulmană și croată catolică, legate de un guvern central despre care media internaționale scriu că e slab.
Premierul Ana Brnabic spune că apelul e parte a campaniei electorale a opoziției și este „o insultă la adresa tuturor”.
O parte a opoziției, care reunește grupări pro-europene diferite – de stânga, ecologiste, conservatoare -, se va prezenta împreună la scrutin.
Opoziţia de stânga îl acuză că a format un govern anti-muntenegrean.
Statele Unite anunțaseră, încă de vineri, că monitorizează o masare îngrijorătoare a armatei sârbe de-a lungul frontierei.
Tensiunile între părţi se acumulează din primăvară, în pofida îndemnurilor occidentale pentru normalizarea relaţiilor.
Ruta sârbă este tot mai folosită de solicitanții de azil care vin mai ales prin Turcia.
Potrivit presei locale, preluată de agențiile internaționale de știri, un rol în această decizie îl joacă luările sale de poziție pro-ruse.
Milorad Dodik, apropiat al Moscovei pledează pentru secesiunea Republicii Srpska și unirea cu Serbia.
Bruxelles-ul le cere părților să se comporte european și să calmeze disputa.
Arestarea celor trei a deteriorat și mai mult situația din zonă.
Un avertisment identic a emis și Federația Română de Fotbal.
Minorităţile bosniacă şi albaneză vor avea deputaţi în noul Parlament de la Podgorica.
Alături de Spania, Grecia, Cipru și Slovacia, România este una dintre cele cinci țări membre ale Uniunii Europene care nu recunosc statul kosovar.
Cei doi sunt considerați aliați cheie ai fostului președinte Slobodan Miloșevici în campania de epurare etnică.
Serbia nu a recunoscut niciodată independența fostei sale provincii, cu populație majoritar albaneză.
Țara, scriu comentatorii externi, are o cultură a armelor profund înrădăcinată.
Protestatarii au cerut demisii din guvern şi măsuri împotriva presei care promovează conţinut violent.
Două masacre comise săptămâna aceasta s-au soldat, în total, cu 17 morți, inclusiv opt elevi dintr-o școală primară.
Ţara era, deja, în stare de şoc după carnagiul dintr-o şcoală belgrădeană.
Refuzul sârbilor de a-şi alege reprezentanţi în municipalităţile unde sunt majoritari riscă să agraveze tensiunile cu guvernul kosovar.
Belgradul neagă informația și afirmă că nu a înarmat vreuna din părțile implicate în conflict și nici nu o va face.
Ministrul koosovar de intenre a anunţat că patru poliţişti au fost reţinuţi în urma incidentului.
Decizia reflectă lipsa progreselor în aplicarea acordului de normalizare a relațiilor sârbo-kosovare, mediat de Uniunea Europeană.
Președintele în funcție, Milo Djukanovic, a pierdut turul decisiv de scrutin al alegerilor în fața unui nou venit în politică, Jakov Milatovic.
Președintele în funcție, Milo Djukanovic, concurează în turul decisiv de scrutin cu un nou venit în politică, Jakov Milatovic.
Mulți kosovari îl consideră însă erou și vor să protesteze în ajunul judecății.
În decembrie, Bruxellesul a acordat Bosniei statutul de candidat la aderare, iar acum constată că atmosfera politică s-a „deteriorat semnificativ” în entitatea sârbă.
Donează
