Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Bosnia: de la război, iar la război?

Bosnia: de la război, iar la război?
©EPA/ALEXEI NIKOLSKY / SPUTNIK / KREMLIN / POOL  |   Președintele rus, Vladimir Putin, dă mâna cu președintele entității Republicii Srpska din Bosnia și Herțegovina, Milorad Dodik, în timpul întâlnirii lor de la Kremlin din Moscova, Rusia, 22 septembrie 2016.

La 26 de ani de la încheierea războiului din Balcani prin acordurile de pace de la Dayton, Federația croato-musulmană Bosnia Herțegovina și Republika Srpska e pe cale să se rupă din nou.

Sârbii bosniaci, gata să se rupă de Bosnia ca să nu admită crimele trecutului

Ca să înțelegem ce se întâmplă în această fostă republică iugoslavă trebuie să precizăm din capul locului cei trei piloni pe care se bazează existența ca stat a acestei Federații:

  • Puterea este împărțită între reprezentanții celor 3 etnii – croații, bosniacii musulmani și sârbii bosniaci.
  • Garantarea securității tuturor cetățenilor.
  • Capacitatea de a folosi cadrul constituțional pentru a întări instituțiile statului cu scopul de a ajunge la un stat puternic.

Înaltul reprezentat, funcție instituită prin acordurile de la Dayton, este cel care se asigură că instituțiile statului funcționează și este mandatat de Comunitatea internațională să intervină atunci când constată încălcări ale Acordurilor de la Dayton.  

Odată cu legile adoptate în parlamentul local al Republicii Srpska, prin care sârbii bosniaci se retrag din instituțiile centrale ale statului, calea spre o nouă pagină de secesiune e deschisă.

Sârbii bosniaci nu au recunoscut în toți acești ani nici autoritatea Înaltului reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, nici forma de organizare a Federației așa cum a rezultat ea din acordurile amintite care, iată, de 26 de ani țin loc de Constituție a acestei țări mici, sărace și corupte.  În cele aproape 3 decenii de la terminarea sângerosului război de secesiune, răbufnirile sârbilor bosniaci nu au fost puține.  Toate au fost însă ținute în frâu datorită Statelor Unite și Uniunii Europene, care au sprijinit economia Federației.

Rănile provocate de sârbii bosniaci prin masacrul de la Srebrenica din 1995, când 8000 de musulmani, băieți și bărbați, au fost uciși, nu s-au închis nici acum. De altfel, acțiunile naționaliștilor de la Bania Luka, capitala Republicii Srpska, au fost mai mult declarative, până astă vară când la nivel de Federație a fost adoptată așa numita lege Inzko. Este vorba despre o serie de modificări ale Codului Penal prin care este sancționată negarea genocidului și glorificarea criminalilor de război. De ce era nevoie de această lege? Valentin Inzko, fostul Înalt reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina  a justificat adoptarea acestor amendamente prin necesitatea de a remedia o nedreptate pentru cetățenii acestei țări, mulți încă în așteptarea identificării celor dragi găsiți în groapa comună de la Srebrenica.

”Cetățenii Bosniei și Herțegovinei au așteptat ani la rând ca aleșii lor să reglementeze această problemă extrem de serioasă. Totuși, orice efort în acest sens a fost blocat. În acest timp situația s-a agravat și acum ne scapă de sub control. Prin promovarea unor teorii ale conspirației, unii lideri politici îi laudă pe criminalii de război condamnați, negând că la Srebrenica a avut vreodată loc vreun genocid și prin acest discurs atrag în această cursă o parte a populației” spunea Valentin Inzko, diplomatul austriac, inițiatorul demersului pe finalul mandatului său de Înalt reprezentant.

Ce spun modificările Înaltului reprezentant?  Impun pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani pentru cei care incită public la violență sau ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup determinat de etnie, rasă, culoare, religie, origine sau naționalitate. Este prevăzută și închisoarea de la 6 luni la 5 ani pentru cei care aprobă public, neagă, diminuează cu brutalitate sau încearcă să justifice genocidul sau orice crimă împotriva umanității sau crimă de război.

Cu alte cuvinte, incriminează toată retorica unor formațiuni sârbești din ultimii 10 ani și a liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, în particular. Bineînțeles că adoptarea acestor modificări a fost urmată de boicotarea instituțiilor statului de către sârbii bosniaci.

Putin și Xi, cei mai buni prieteni ai sârbilor bosniaci

Dar parlamentul de la Banja Luka nu s-a oprit aici. La jumătatea lui decembrie a declanșat un proces controversat de retragere din instituțiile centrale, în special din cadrul armatei, ignorând avertismentele Occidentului cu privire la intențiile separatiste din această țară balcanică, divizată etnic. Parlamentul sârbilor bosniaci a dat guvernului șase luni pentru a organiza retragerea din trei instituții centrale: armata, justiția și administrarea fiscală.

”Nu sunt un sârb izolaționist, vreau doar ce e mai bun pentru Republika Srpska, dar și pentru Bosnia și Herțegovina” , a spus Dodik atunci în parlamentul de la Banja Luka, adăugând că dacă actualele provocări nu vor fi rezolvate există riscul ca Bosnia și Herțegovina să se dezmembreze și Republica Srpska să o  părăsească.

Parlamentul republicii Srpska a votat și Declarația privind principiile constituționale. Prin acest document se solicită guvernului entității sârbe ca în coordonare cu președintele Milorad Dodik să elaboreze textul Constituției Republicii Srpska în care vor fi menționate toate competențele Republicii.

Sunt pași care duc spre escaladarea tensiunilor din această țară unde pe fondul sărăciei și al lipsei de perspectivă, focul naționalist arde mocnit de ani buni.

Interesant este momentul în care Milorad Dodik s-a hotărât să treacă de la vorbe la fapte, cu bună știință că încalcă Acordurile de la Dayton, deci Constituția Federației. Este momentul când Vladimir Putin șantajează întreaga Europă cu livrările de gaze și ține nervii încordați cu masiva desfășurare de forțe de la granița Ucrainei. Nu mai e niciun secret pentru nimeni că rușii sunt parteneri loiali ai Serbiei lui Alexander Vucic, care îl susține pe Dodik visând la Serbia Mare. Și este momentul când baionetele SUA și China se apropie riscant de un veritabil duel cu scântei. Or Milorad Dodik nu face nici un secret din parteneriatul cu Moscova și Beijingul, sfidând orice amenințare cu sancțiuni deopotrivă din partea UE și SUA.

”Când mă duc la Putin nu-mi cere nimic. Spune doar: Cu ce te pot ajuta? Orice am discutat cu el, nu am fost niciodată înșelat...Cu Xi Jinping, la fel: cu ce te pot ajuta? ”, spunea Dodik într-un interviu acordat jurnaliștilor de la the Guardian.

O diversiune rusească în Bosnia?

Nu pot să nu remarc faptul că primul atac secesionist al lui Milorad Dodik coincide cu prelungirea de către UE a sancțiunilor impuse Rusiei ca urmare a anexării peninsulei Crimeea. În vara lui 2017, Consiliul european a luat această decizie după ce a constatat că Moscova nu respectă acordurile de la Minsk de încetare a focului. În același an, lui Dodik i s-a interzis să mai călătorească în SUA și să mai aibă acces la bunurile sale ca urmare a referendumului organizat privind Ziua Republicii Srpska. Vor urma sancțiuni și din partea Uniunii Europene, punctuale, îndreptate direct împotriva lui Dodik și a susținătorilor săi politici.

Revenind la aspirațiile de secesiune ale liderului sârbilor bosniaci. Propunerile lui Milorad Dodik au fost adoptate, ce-i drept, de parlamentul de la Banja Luka. Nu cu o majoritatea covârșitoare. Din cele 80 de locuri, doar 52 la sută au fost de acord cu retragerea din structura instituțiilor centrale. Cu alte cuvinte, nu toate partidele sârbe doresc să se rupă cu orice preț de Bosnia, ci așteaptă mai degrabă mișcarea Uniunii Europene care ar putea închide dosarul printr-un nou val de extindere, extrem de forțat. Dar acesta este un proces care necesită timp. În 2016, când Bosnia și Herțegovina a început negocierile de aderare, Uniunea Europeană a impus reforme radicale- de la justiție până la legea electorală și progresele sunt nesemnificative. Cu alte cuvinte, Dodik este și va fi agitatorul perfect care va juca interesele sârbilor bosniaci la ruleta rusească numai că glonțul este îndreptat chiar spre Republika Srpska.

Cred că anul 2022 va fi decisiv într-un fel sau altul pentru această fostă republică iugoslavă privind prin prisma alegerilor generale din toamnă. Este suficient timp pentru secesioniști să tulbure apele, să tragă cât mai tare de coarda naționalistă, de frustrările oamenilor care trăiesc la limita sărăciei. Și asta e valabil pe tot teritoriul Federației croato-musulmane. Cu cât haosul va fi mai mare, cu atât riscul împărțirii Bosniei e mai mare.  În plus, nu este deloc de neglijat faptul că rușilor, de exemplu, le-ar veni mănușă un conflict în inima Europei, dată și ea peste cap de doi ani lungi de pandemie.


Alte articole
Politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului

Politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului

Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu.

În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În era Putin, relațiile Rusiei cu Occidentul sunt mai complicate decât în timpul Războiului Rece

În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state

La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.

Ioana Dumitrescu

05 Jan 2022
Ioana Dumitrescu

Timp de citire: 6 min
  • Sârbii bosniaci nu au recunoscut în toți acești ani nici autoritatea Înaltului reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, nici forma de organizare a Federației așa cum a rezultat ea din acordurile amintite care, iată, de 26 de ani țin loc de Constituție a acestei țări mici, sărace și corupte. În cele aproape 3 decenii de la terminarea sângerosului război de secesiune, răbufnirile sârbilor bosniaci nu au fost puține. Toate au fost însă ținute în frâu datorită Statelor Unite și Uniunii Europene, care au sprijinit economia Federației.
  • La jumătatea lui decembrie, parlamentul de la Banja Luka nu s-a oprit aici a declanșat un proces controversat de retragere din instituțiile centrale, în special din cadrul armatei, ignorând avertismentele Occidentului cu privire la intențiile separatiste din această țară balcanică, divizată etnic. Parlamentul sârbilor bosniaci a dat guvernului șase luni pentru a organiza retragerea din trei instituții centrale: armata, justiția și administrarea fiscală.
  • Cred că anul 2022 va fi decisiv într-un fel sau altul pentru această fostă republică iugoslavă privind prin prisma alegerilor generale din toamnă. Este suficient timp pentru secesioniști să tulbure apele, să tragă cât mai tare de coarda naționalistă, de frustrările oamenilor care trăiesc la limita sărăciei. Și asta e valabil pe tot teritoriul Federației croato-musulmane. Cu cât haosul va fi mai mare, cu atât riscul împărțirii Bosniei e mai mare. În plus, nu este deloc de neglijat faptul că rușilor, de exemplu, le-ar veni mănușă un conflict în inima Europei, dată și ea peste cap de doi ani lungi de pandemie.
Când carbonul scapă de sub control. Mai poate omul să oprească schimbările climatice catastrofale?
Când carbonul scapă de sub control. Mai poate omul să oprească schimbările climatice catastrofale?

În ciuda avertismentelor că se apropie rapid momentul în care nu va mai putea evita o încălzire catastrofală a planetei, nici măcar în țările cele mai hotărâte să combată schimbările climatice nu există un consens cu privire la calea de urmat. Între timp, la emisiile de gaze de seră cauzate direct de om, se adaugă cele generate chiar de încălzirea globală.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
25 Jan 2022
Cum se vede din Republica Moldova o potențială invazie rusească a Ucrainei
Cum se vede din Republica Moldova o potențială invazie rusească a Ucrainei

Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
24 Jan 2022
Cehia: cu ochii pe președinție
Cehia: cu ochii pe președinție

Având în vedere problemele de sănătate persistente ale președintelui Miloš Zeman, aflat la ultimul an de mandat, cehii au început deja să studieze posibili candidați la funcția de președinte. Alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea să finalizeze schimbarea demarată odată cu scrutinul parlamentar din 2021 și să aducă Cehia înapoi în tabăra pro-occidentală.

Michael Švec
Michael Švec
20 Jan 2022
Cunoaște-ți vecinii: politica externă a Bulgariei rămâne ezitantă
Cunoaște-ți vecinii: politica externă a Bulgariei rămâne ezitantă

Descâlcirea moștenirii lăsate de GERB și Boyko Borissov ar putea să dureze: noul cabinet blochează accesul Macedoniei de Nord la masa discuțiilor privind aderarea la UE, incertitudinea plutește în jurul unei conexiuni cu conducta de gaze din Grecia, iar actualul ministru al apărării minimizează nevoia unei prezențe NATO sporite în Bulgaria și România.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
19 Jan 2022