Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

De ce renunțarea la vetoul privind aderarea Macedoniei de Nord la UE s-ar putea dovedi costisitoare pentru Bulgaria

Prim-ministrul Macedoniei de Nord Dimitar Kovacevski îl întâmpină pe prim-ministrul bulgar Kiril Petkov la Skopie, Republica Macedonia de Nord, 18 ianuarie 2022.
©EPA-EFE/GEORGI LICOVSKI  |   Prim-ministrul Macedoniei de Nord Dimitar Kovacevski îl întâmpină pe prim-ministrul bulgar Kiril Petkov la Skopie, Republica Macedonia de Nord, 18 ianuarie 2022.

Într-o noapte rece de ianuarie, ferestrele biroului principalului partidul de guvernare de la Sofia, „Continuăm Schimbarea”, au fost mânjite cu înscrisuri de genul „tradător”, făcute din exterior cu spray negru. Motivul a fost că, la acea vreme, recent alesul premier Kiril Petkov își vizitase colegul din Skopje în căutarea unui compromis pentru ca Bulgaria să nu își mai folosească controversatul drept de veto pentru aderarea Macedoniei de Nord din pricina unor dispute vechi de natură istorică, lingvistică și identitară. Petkov și-a exprimat convingerea că cele două țări ar trebui să își unească forțele pentru a beneficia împreună de oportunități de afaceri, și nu pentru a se angaja în conflicte.

Aceasta este gheața subțire pe care Kiril Petkov trebuie să pășească -  la început mai degrabă neutră față de Macedonia de Nord, pe fundalul conflictelor stinse pe la sfârșitul lui 2010, societatea bulgară a fost apoi din nou polarizată în jurul acelorași subiecte care au afectat relația dintre aceste țări încă de când Macedonia de Nord a devenit independentă de Iugoslavia, în 1991.

„Suntem pregătiți și dispuși să schimbăm cu totul sensul a ceea ce se înțelege prin bune relații de vecinătate” a spus premierul Bulgariei, Kiril Petkov, la prima întâlnire din 18 ianuarie cu omologul său macedonean Dimitar Kovacevksi, și el absolvent de Harvard. Campania de succes pe care Petkov a dus-o împreună cu partidul Continuăm Schimbarea în 2021 s-a bazat pe promisiuni de reforme împotriva corupției, dar și de rezolvare a disputelor istorice dintre Bulgaria și Macedonia de Nord. Tonul cordial dintre Petkov și Kovacevski a născut speranțe că o rezolvare rapidă este posibilă și a dus la înființarea de grupuri de lucru pentru experți care să analizeze cum pot fi îmbunătățite relațiile comerciale, infrastructura și transportul dintre cele două țări,  precum și grupuri de lucru pentru probleme ce țin de educație, cultură și  integrarea europeană.

De unde au început problemele?

Acest drept de veto este o moștenire controversată a fostei guvernări.

Nimeni nu prea mai spune că de fapt blocarea negocierilor Macedoniei de Nord privind aderarea la UE nu a fost rezultatul voinței populare, ci un efort mascat al fostului cabinet de a-și asigura voturile naționaliștilor înainte de alegerile din martie 2021.

Partidul GERB al lui Boyko Borissov și alianța naționalistă Patrioții Uniți (dezmembrată între timp), care formau atunci coaliția de guvernare în Bulgaria, au decis să impună interdicția într-un moment în care se organizau proteste de amploare împotriva statului, iar guvernul lui Borissov era din ce în ce mai mult asociat cu cazuri de coruție. De atunci cartea Macedoniei a fost jucată de oricine a vrut să provoace o reacție similară în societate. O altă situație controversată este aceea creată în 2019, când câtiva membri ai unui partid care făcea parte din grupul Patrioții Uniți, IMRO, au fost acuzați de vânzare de pașapoarte bulgărești către macedoneni care doreau să beneficieze de documente UE. Din punct de vedere legal, a existat o tendință în rândul macedonenilor de a adopta pașapoarte bulgărești (peste 100,000 de când Bulgaria a aderat la UE în 2007).

Mișcarea lui Borissov a reușit să reaprindă conflictele și să deturneze atenția presei, dar nu a asigurat victoria partidului GERB.

Aceste alegeri s-au dovedit a fi doar începutul unui blocaj de lungă durată, care a dus la   căderea lui Boyko Borissov și ascensiunea unui partid nou în iulie 2021, condus de vedeta Slavi Trifonov. Partidul „Există un astfel de popor” a fost un miracol care a dus la apariția altei prezențe pe scena politică: Continuăm Schimbarea, partid condus de Kiril Petkov și actualul vice prim-ministru Assen Vassilev, ambii membri ai guvernului interimar din 2021, numit de președintele Rumen Radev.

Care sunt cererile Bulgariei

„Skopje trebuie să recunoască adevărul istoric: Dacă Republica Macedonia de Nord recunoaște rădăcinile bulgărești ale națiunii și limbii sale, asta ar pune capăt tensiunii din relația noastră”, a spus, la începutul anului 2021, Ekaterina Zakharieva, care pe atunci era ministru de externe și membră a GERB. Oficialii bulgari spun adesea că Macedonia de Nord încalcă un tratat din 2017 (descris atunci de ambele guverne ca fiind o schimbare a jocului și un pas definitiv înainte), pentru că nu recunoaște istoria comună și asemănările lingvistice, un subiect care este greu de digerat pentru mulți macedoneni care insistă că limba lor este una distinctă.  

O cerere și mai controversată din partea Sofiei este aceea prin care Skopje ar trebui să recunoască o minoritate bulgară în constituția sa. În ciuda dorinței sale de a îmbunătăți relația, acesta este un punct de la care Kiril Petkov nu se abate și, în interviuri, a subliniat că bulgarii din Macedonia sunt un grup potențial reprimat. În același timp, constituția bulgară nu recunoaște minorități.

De când Bulgaria și-a câștigat independența față de Imperiul Otoman în 1878, teritoriul care face parte în prezent din Macedonia de Nord a fost asociat cu viziunea unei Bulgarii etnice unite. Oamenii din Macedonia de Nord au fost percepuți în mod continuu în Bulgaria ca victime ale istoriei falsificate, parte a Iugoslaviei menită să diminueze orice influență pe care Bulgaria ar putea-o avea pe acel teritoriu. Istoricii bulgari susțin în mare măsură ideea că Macedonia independentă este un fel de proiect al Iugoslaviei și această dinamică a fost asociată cu persecuțiile împotriva bulgarilor.

Conform cărții din 1900 „Macedonia. Etnografie și statistică” de autorul bulgar Vassil Kanchov, menționat recent de proiectul de Instagram fact-check Zemlevezh, 46,1% din cei care trăiau în teritoriul actualei Macedonii de Nord, în acea vreme parte din Imperiul Otoman, erau bulgari creștini, 6,6 % bulgari musulmani și nu existau persoane care să se identifice drept macedoneni. Războaiele și conflictele continue din secolul XX au făcut ca o mare parte din această populație să se mute în Bulgaria. Conform recensământului din 2021, în Macedonia de Nord există doar 3.504 de persoane (0,02%) care se identifică drept bulgari.

De ce se teme Macedonia de Nord

Cererile Bulgariei înseamnă în esență pentru macedoneni ștergerea identității și, prin acceptarea lor, țara ar intra în scenariul în care ar avea un statut pseudo-național.

Cererea Macedoniei de Nord a fost, de asemenea, blocată anterior de Grecia până în 2018 din cauza disputelor privind numele țării, același cu cel al regiunii geografice vecine din Grecia și, bineînțeles, cu cel al Macedoniei istorice, care este considerată ca parte a lumii antice grecești. La 26 mai, președintele Macedoniei Stevo Pendarovski a declarat pentru Euronews Albania că, în ciuda tuturor conflictelor cu Atena, Grecia nu a pus vreodată la îndoială identitatea națională a populației. „Am putea include bulgarii în constituția noastră, de ce nu? Dar avem nevoie de o garanție că asta va pune capăt revendicărilor Bulgariei”, a spus Pendarovski, care consideră că ideea de Macedonia ca proiect al Iugoslaviei ține de mitologia comunistă și a remarcat că toate țările balcanice au într-o oarecare măsură o istorie comună.

Bulgaria și Macedonia de Nord au, de asemenea, probleme și în ceea ce privește mai multe figuri istorice, precum eroul din epoca otomană Gotze Delchev sau țarul Samuel al Bulgariei, din secolul XI, revendicați de ambele țări.

De câte ori face un pas înainte, Petkov face și unul înapoi

S-a întâmplat de mai multe ori ca Petkov să ia decizii și să facă declarații discutabile.

La 17 aprilie, Petkov, împreună cu numeroși alți oficiali, a participat la deschiderea unui centru cultural bulgar în orașul macedonean Bitola, numit după Ivan Mihailov – cunoscut drept colaborator nazist în Macedonia de Nord și, în același timp, necunoscut publicului general din Bulgaria. 

Dragi Gjorgiev, copreședintele Comisiei mixte Macedonia de Nord-Bulgaria pentru Afaceri Istorice și Educaționale, a descris această evoluție pentru Deutsche Welle drept o „provocare deliberată” din partea Bulgariei.

Cine se opune folosirii dreptului de veto și cine dorește blocarea Macedoniei

Există o rezistență tot mai mare în parlamentul Bulgariei împotriva renunțării la veto, ceea ce se traduce și în reducerea spațiului de manevră pentru Kiril Petkov. În coaliția de guvernământ, Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată ar fi dispuse să renunțe la veto, în vreme ce celelalte partide –Există un astfel de popor și Partidul Socialist Bulgar pro-Kremlin, văd orice concesie făcută pentru Skopje drept un semn de slăbiciune și ceva ce contravine „intereselor naționale” ale Bulgariei.

„Viitorul vecinilor noștri este atât de important încât nici măcar coaliția [de guvernământ] nu poate decide singură asupra lui. Avem nevoie de o acceptare mai largă; toată lumea din țară ar trebui să fie de acord cu decizia”, a spus Petkov pe 23 mai, chiar înainte de a se întâlni cu Kovacevski, care recent și-a înăsprit tonul.În mai, Există un astfel de popor a amenințat că va ieși de la guvernare dacă Bulgaria ridică interdicția față de vecina sa. În aprilie socialiștii au spus că Bulgaria nu se poate „retrage”. Și extrema-dreaptă din parlament, Vazrazhdane (Renașterea), este de asemenea total impotriva ridicării interdicției.Președintele Rumen Radev, asociat cu declarații în favoarea Rusiei și un fost aliat al partidului Continuăm Schimbarea, care a devenit din ce în ce mai ostil față de guvern de la începutul invaziei rusești, a spus în repetate rânduri că singura modalitate prin care Sofia și Macedonia se pot împăca este ca Skopje să respecte tratatul din 2017: „Aprobarea noastră ca Macedonia de Nord să înceapă discuțiile de aderare la UE nu ar trebui să fie legată de termene limită, ci de atingerea unor obiective realiste, inclusiv recunoașterea minorității bulgare în țară”.

Care e miza

A face „ceea ce trebuie” ar putea duce la noi alegeri cu un rezultat foarte incert pentru coaliție: pe 18 mai, un sondaj Gallup a plasat GERB al fostului prim-ministru Boyko Borissov pe primul loc, cu 13,9% din votul popular, urmat de Continuăm Schimbarea cu 13,4%. Sentimentele pro-Rusia ar putea domina și ele în parlament:  Renașterea, o formațiune din ce în ce mai populară, ar putea termina pe locul al patrulea cu 5,4%, în timp ce nou-înființatul partid Ascensiunea Bulgariei, de asemenea cu simpatii față de Rusia, este văzut aproape de a trece pragul.

Narațiunea conform căreia Kiril Petkov va renunța la veto pentru a liniști UE devine populară printre rivalii săi, care văd acest lucru ca o diminuare a opțiunilor Bulgariei ca stat suveran. Deși renunțarea la veto îi va îmbunătăți fără îndoială imaginea la Bruxelles, o astfel de decizie riscă stabilitatea coaliției și o relație din ce în ce mai tensionată în Parlament și cu președintele Radev.

Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Strategia de apărare a Poloniei: fratele mai mare ne va proteja

Strategia de apărare a Poloniei: fratele mai mare ne va proteja

Polonia este unul din statele NATO cu cele mai reci relații cu Rusia. Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la agresivitatea Moscovei în regiune, a cerut consolidarea prezenței NATO în flancul estic și a lansat un program ambițios de echipare a forțelor sale armate. Este, însă, Polonia capabilă să reziste, în cazul unui atac, suficient de mult până vin ajutoare?

Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize

Ucraina vs. Rusia: lecțiile ultimei crize

Rusia a părut să se pregătească de un conflict cu Ucraina, mobilizând forțe semnificative la granița comună, în Crimeea și în Marea Neagră. Criza a fost momentan depășită, fără ca vreuna din problemele critice din regiune să fi fost rezolvată.

La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

La zece ani de la izbucnirea primului război al Primăverii arabe, Libia este un stat eșuat

Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.

Svetoslav Todorov

28 May 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Svetoslav Todorov

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război
Restructurarea intelligence-ul moldovenesc: o provocare dificilă în vreme de război

Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Jun 2022
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?
Le este rușilor frică de Volodimir Zelenski?

În lunile care au trecut de la declanșarea masivului atac rus asupra Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a dovedit a fi un lider remarcabil. Nu a fugit, nu a trădat oamenii care l-au ales, nu a acceptat înțelegeri pe sub masă și nu a tranzacționat suveranitatea țării. Rușii au încercat să ajungă la el din primele ore ale invaziei. Să se teamă Moscova de președintele Zelenski, sau de ideile pe care și le-a asumat încă dinainte ca războiul să izbucnească?

Angela Grămadă
Angela Grămadă
03 Jun 2022
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare
Radiografia personajului Igor Dodon: între corupție și trădare

Igor Dodon este indubitabil produsul clasei politice ariviste din Republica Moldova. Crescut de fostul președinte comunist Vladimir Voronin și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, Dodon a fost catalogat drept prototipul dualității politicianului moldovean pus pe căpătuială și capabil de orice tip de trădare politică internă sau externă. Reținut pentru corupție și trădare de țară, Dodon se plânge acum că este persecutat politic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
02 Jun 2022
„Noul normal”: Pandemia și războiul
„Noul normal”: Pandemia și războiul

Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
31 May 2022