Parlamentul Muntenegrului a adoptat, sâmbătă, o moțiune de cenzură la adresa guvernului condus de Dritan Abazovic, deschizând calea spre o nouă criză politică în mica republica ex-iugoslavă de la Marea Adriatică. Moțiunea a strâns 50 de voturi, iar restul membrilor Legislativului, care are 81 de locuri, au ales să boicoteze textul, cu excepția unuia singur, care a votat împotrivă. Votul survine la câteva luni după o altă moțiune de cenzură, care, în februarie, a răsturnat un guvern de coaliție. Tensiunile politice sunt la apogeu în Muntenegru de câteva săptămâni, din cauza unui acord controversat, semnat între guvern și Biserica Ortodoxă Sârbă (CPS), confesiune majoritară. Textul prevede reglementarea dreptului de proprietate asupra sutelor de mănăstiri și biserici ale CPS din Muntenegru, iar o parte a opiniei publice consideră că nu protejează suficient interesele statului. Pe de altă parte, președintele muntenegrean, Milo Djukanovic, de mult timp un adversar ireductibil al CPS, este acuzat că dorește să naționalizeze proprietățile bisericii. El se străduiește să cimenteze o identitate națională distinctă de cea sârbă, chiar dacă aceasta înseamnă crearea unei alte biserici ortodoxe independente. O treime din cei 620.000 de locuitori se identifică ca sârbi, iar unii naționaliști neagă existența unei identități muntenegrene separate. Acuzată de adversari că servește interesele Belgradului, CPS este instituția religioasă dominantă în Muntenegru, alături de o neînsemnată biserică autohtonă, nerecunoscută de restul lumii ortodoxe.
