În ultimele zile înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria (12 aprilie) pe Facebook s-a viralizat un videoclip care arăta o dubă plină cu lingouri de aur și teancuri de bani. Potrivit descrierii care însoțea înregistrarea, cetățeni ucraineni au fost prinși în flagrant în timp ce încercau să spele bani pentru a finanța opoziția.
Platforma ungară de fact-checking Vastagbőr a stabilit că imaginile au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale, iar povestea din spatele lor era inventată. Un transfer valutar de rutină, confirmat ca fiind legal de autoritățile din Ucraina, fusese prezentat drept o operațiune de spălare de bani care ar fi vizat opoziția din Ungaria. Ucraina a precizat că a fost vorba despre un transfer bancar de rutină, iar relatările ulterioare au arătat că respectivul convoi deținea documentația necesară și aprobarea prealabilă a autorităților vamale.
Înainte ca narațiunea falsă să fie demontată, aceasta a ajunse la un public numeros – amplificată, au remarcat cercetătorii, de o rețea de boți dominată de conturi cu nume românești sau moldovenești, profiluri aparent reciclate din operațiuni mai vechi de influență desfășurate de Rusia în cele două țări, scrie Vastagbőr.
Acesta nu este cel mai spectaculos episod din campania electorală din 2026 din Ungaria. Abia dacă poate fi considerat o notă de subsol. Și tocmai acesta este punctul esențial.
De 16 ani, partidul Fidesz al Prim-Ministrului maghiar Viktor Orbán își consolidează controlul asupra spațiului informațional din Ungaria – preluând canale de televiziune, slăbind presa independentă din afara Budapestei și construind un imperiu mediatic care lasă mulți alegători cu acces limitat la surse alternative de informare. Peste acest fundament, în actuala campanie, s-a construit unul dintre cele mai dens integrate medii de dezinformare electorală din Uniunea Europeană. Acesta este remarcabil prin măsura în care interferența externă disimulată și mass-media aliniată puterii în mod deschis au funcționat în cadrul unui ecosistem unde s-au consolidat reciproc.
Rețeta: instrumente digitale, narațiuni false și un mic ajutor din partea „prietenilor” ruși
Operațiunea se desfășoară pe trei dimensiuni distincte, care, luate laolaltă, oferă o imagine clară a dimensiunii manipulării electorale din ziua de azi atunci când dispune de resurse suficiente și nu întâmpină constrângeri reale.
Prima este instrumentarul. Investigatorii de la Observatorul European pentru Presa Digitală (EDMO) și Lakmusz au identificat 17 canale TikTok, lansate simultan în luna martie și construite în jurul unor personaje fictive generate de inteligența artificială – o tânără, un profesor în vârstă, un microbist – toate promovând același mesaj: opoziția va duce Ungaria în război.
Operațiunea „Storm-1516”, identificată de cercetătorii de la Gnida Project și documentată de Euronews, a creat o clonă a site-ului Euronews, unde a fost publicat un articol fals potrivit căruia liderul opoziției, Péter Magyar, l-ar fi numit pe Donald Trump „un moș senil” – conceput cu scopul special de a îndepărta tocmai electoratul pe care Fidesz se baza, pentru a-l întoarce împotriva lui.
Pe Facebook, institutul de analiză Political Capital din Budapesta a documentat o rețea de peste 500 de profiluri false, cu fețe generate de AI, infiltrate în peste 450 de grupuri maghiare, în timp ce candidații Fidesz au rulat 162 de reclame politice, aparent cu încălcarea regulilor Meta privind publicitatea politică, doar în luna ianuarie. Dintre acestea, doar 19 au fost reperate de sistemele Meta.
A doua dimensiune este cea a narațiunilor. Fidesz a făcut din ostilitatea față de Ucraina elementul central al campaniei sale, folosind panouri publicitare finanțate de stat în întreaga țară, înfățișându-l pe Volodimir Zelenski alături de Magyar, sub sloganuri care îi prezintă pe amândoi drept dușmani ai Ungariei.
Videoclipuri generate de inteligența artificială în care apar soldați maghiari uciși într-un război pe care Magyar l-ar fi provocat, au circulat pe canalele pro-Fidesz, susținătorii afirmând că acestea descriu un scenariu plauzibil. O rețea de boți din Rusia a promovat ideea că Orbán ar fi ținta unei tentative de asasinat orchestrate de Kiev. Firul comun al tuturor acestor mesaje: un vot pentru opoziție este un vot pentru război.
A treia dimensiune este sprijinul operațional din partea Rusiei. Social Design Agency, o companie deja sancționată de statele occidentale pentru operațiunea inițială Doppelgänger (în care Departamentul de Justiție al SUA a acuzat-o că a creat site-uri false de știri regionale pentru a răspândi narațiuni pro-ruse în mai multe țări) a derulat o campanie coordonată de promovare a mesajelor pro-Fidesz, păstrând cu bună intenție distanța față de Budapesta pentru a oferi ceea ce cercetătorii numesc „negare plauzibilă”, notează Euronews.
Citând surse din serviciile europene de securitate, VSquare a relatat că activitatea serviciilor de informații ruse vizavi de campania electorală a inclus trimiterea de personal la ambasada Rusiei din Budapesta. Publicația britanică The Financial Times a scris că Putin l-a numit pe adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kremlin, Serghei Kirienko (care a coordonat operațiuni de influență în Ucraina și Moldova) responsabil cu coordonarea întregii operațiuni. Moscova nu a acționat de una singură: pe 7 aprilie, cu cinci zile înainte de vot, vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a zburat la Budapesta pentru a participa alături de Orbán la un miting electoral - un semnal că aliații transatlantici ai lui Orbán, în special cei apropiați lui Trump, sunt direct interesați de rezultatul scrutinului.
Conform analizei Political Capital privind datele publicitare Meta, în 2024, actorii aliniați Fidesz au cheltuit pe campanii pe rețelele de socializare cu 250% mai mult decât toate cele 13 partide de opoziție la un loc și de unsprezece ori mai mult decât presa independentă pe Facebook — infrastructura internă în care se varsă tot acest sprijin extern.
Lovitura de maestru: nu nega informația, ci discreditează-i sursa
Toate aspectele de mai sus sunt, într-o anumită măsură, convenționale - o versiune neobișnuit de intensă a unor tactici pe care le-am mai văzut aplicate și în alte părți. Ceea ce face ca această campanie să fie o lecție prețioasă pentru restul Europei este un detaliu mult mai subtil.
Pe 8 aprilie, cu patru zile înainte de alegeri, un consorțiu de publicații de investigație (VSquare, Frontstory, Delfi Estonia, The Insider și Centrul de Investigații Ján Kuciak) a publicat a doua tranșă de interceptări ale unor convorbiri între ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, și omologul său rus, Serghei Lavrov.
Înregistrările, care acoperă perioada 2023-2025, sunt incriminatoare. Într-o convorbire purtată în timpul unei pauze a deliberărilor Consiliului European, Szijjártó poate fi auzit informându-l pe Lavrov despre discuțiile interne ale UE privind negocierile de aderare ale Ucrainei. Răspunsul lui Lavrov: „Uneori, un șantaj direct și bine intenționat este cea mai bună opțiune”. Într-o altă convorbire, Szijjártó promite să îi trimită lui Lavrov un document-cadru sensibil al UE prin intermediul ambasadei de la Moscova. Într-o altă înregistrare, înaintea vizitei lui Orbán la Kremlin din iulie 2024, Szijjártó întreabă dacă Putin l-ar primi pe Orbán „oriunde în Rusia”, menționând că liderul maghiar este „100% flexibil”.
Primul set de interceptări, publicat în martie, arătase deja cum Szijjártó acționa la cererea lui Lavrov pentru a elimina rudele unor oligarhi ruși sancționați de pe listele UE, încheind de fiecare dată convorbirea cu sintagma „rămân mereu la dispoziția dumneavoastră”. Un oficial din cadrul serviciilor de informații occidentale, citat de consorțiul de investigație, a descris cererile lui Lavrov ca pe un test de loialitate — un mod de a verifica „dacă un informator urmează ordinele”.
Budapesta a evitat în general să abordeze subiectul înregistrărilor. Oficialii UE au reacționat cu furie. Premierul irlandez a numit conținutul convorbirilor „foarte sinistru”, în timp ce Comisia Europeană a cerut explicații. Magyar a declarat că acțiunile lui Szijjártó constituie un act de trădare conform codului penal maghiar.
Răspunsul lui Szijjártó a fost să respingă dezvăluirile, catalogându-le drept o ingerință străină. „Serviciile de informații străine mi-au interceptat continuu convorbirile telefonice”, a scris el, „iar aceste înregistrări au fost acum făcute publice cu o săptămână și jumătate înainte de alegerile parlamentare din Ungaria”.
Este o strategie fost precisă și bine calibrată: nu nega informația, discreditează sursa. Prezentând jurnalismul de investigație documentat drept o operațiune de spionaj, Fidesz a obținut un impact mai mare decât poate produce orice știre de moment: a plasat o investigație jurnalistică riguros documentată în același registru al incertitudinii cu un videoclip al boților Matrioșka sau un site de știri false Storm-1516. Pentru un alegător deja bombardat cu afirmații contradictorii despre manipulare, efectul este paralizant. Dacă totul este etichetat drept imixtiune, dovezile își pierd orice valoare.
Aceasta este manevra care merită cea mai mare atenție, deoarece este exportabilă. Lecția nu este „folosește mai mulți boți”, ci „construiește un mediu informațional atât de poluat, încât vocea jurnalismului care trage puterea la răspundere răsună în deșert și dispare fără niciun ecou.”
Este o logică pe care guvernul o aplică la scară mai largă. Când căpitanul militar Szilveszter Pálinkás (până de curând imaginea campaniei de recrutare a armatei Ungariei) a ieșit public să susțină că Ministrul maghiar al Apărării i-ar fi oferit un post la ONU în New York și alte stimulente profesionale în schimbul tăcerii sale privind condițiile din forțele armate, răspunsul guvernului nu a fost să analizeze acuzațiile, ci să-l discrediteze ca fiind un agent politic al opoziției. Întâi ademenirea, apoi discreditarea. Tiparul este același.
Dar funcționează?
Răspunsul onest este: nu în totalitate, nu încă. Sondaje recente ale Institutului de Cercetare 21 plasează partidul Tisza la 56% în rândul alegătorilor deciși, față de 37% în favoarea Fidesz - un avans care s-a dovedit remarcabil de durabil în ciuda tuturor celor menționate anterior. Magyar a demonstrat capacitatea de a absorbi atacurile, de a răspunde rapid și de a-și menține coaliția unită. Mitingul opoziției din 15 martie din Piața Eroilor de la Budapesta a atras mulțimi care au rivalizat sau au depășit propriul „marș al păcii” organizat de Fidesz - o realizare remarcabilă într-un peisaj mediatic potrivnic.
Dar scopul dezinformării este rareori să convingă prin forța argumentelor. Scopul este de a suprima, de a deruta, de a mări prăpastia dintre ceea ce sugerează sondajele, și ceea ce livrează sistemul electoral. Sistemul electoral mixt al Ungariei, care combină circumscripțiile uninominale cu listele de partid, împreună cu sprijinul constant al diasporei maghiare pentru Fidesz, înseamnă că nici măcar o victorie zdrobitoare în sondaje nu garantează o majoritate de mandate.
Un documentar de investigație recent, „Prețul votului”, a susținut, de asemenea, existența unei intimidări sistematice a alegătorilor în comunitățile rurale sărace (bani, lemne de foc, transport la secțiile de votare în schimbul voturilor) adăugând un strat pe care nicio verificare a faptelor pe TikTok nu îl poate penetra.
Un laborator pentru operațiunile Rusiei?
Indiferent de rezultatul de duminică, o întrebare va persista. Este Ungaria un laborator? Un loc unde noi metode de subversiune democratică sunt dezvoltate și exportate? Răspunsul este probabil mai complicat decât un „da” categoric.
Majoritatea instrumentelor și narațiunilor folosite în acest caz au mai fost utilizate, fiind doar adaptate condițiilor locale. Cititorii români vor recunoaște personajele create cu ajutorul AI și site-urile clonă de la ultimul ciclu electoral. Nu este prima dată când Rusia intervine activ în procesele electorale din Europa.
Ceea ce distinge cazul Ungariei ține mai degrabă de structura sistemului, nu de instrumentele folosite: nu avem de-a face cu un actor străin care ajută un outsider să ajungă la putere, ci cu un actor străin care ajută un insider să rămână acolo, beneficiind de întreaga deschidere și cooperare a statului. Înregistrările cu Szijjártó sunt cea mai cruntă expresie a acestei realități.
Ungaria este mai puțin un laborator pentru instrumente netestate, cât un spațiu demonstrativ pentru o configurație mult mai periculoasă: influența străină, propaganda internă, manipularea prin AI și mass-media pro-guvernamentală, toate lucrând într-o sincronizare neobișnuit de strânsă.
Dacă acest lucru face din Ungaria un tipar pentru alți lideri din regiune aflați la putere care se confruntă cu provocări electorale este o întrebare care merită urmărită cu atenție. Metodele nu sunt noi, însă configurația s-ar putea să fie. Ecosistemul de dezinformare și guvernul nu mai funcționează ca operațiuni paralele - ele au devenit acum un mecanism unitar.
Citește pe Veridica și: Ce înseamnă alegerile din Ungaria pentru România – și pentru maghiarii de aici
Pactul cu autoritarismul „confortabil”: de ce și-a axat Viktor Orban campania pe amenințări
Ungaria, pusă să aleagă între relațiile lui Orbán și credibilitatea lui Magyar
Dezinformare la pătrat: acuzațiile fără probe – strategia electorală a lui Orbán
