Donații
Veridica.md
Analiștii cred că dacă Donald Trump este ales din nou, politicile SUA ar putea deveni mai haotice şi îngrijorătoare pentru țările baltice. Dimpotrivă, dacă actualul președinte Joe Biden va continua să conducă țara, atunci statele baltice și Ucraina pot fi mai liniștite, iar starea de ”business as usual” va continua.
Mai este un an până la alegerile prezidențiale din SUA, dar experții, jurnaliștii și politicienii din țările baltice și din Ucraina devastată de război discută deja despre cum s-ar putea schimba politica externă a SUA. Majoritatea experților presupun că Biden și Trump vor fi candidații, chiar dacă, până acum, niciunul dintre ei nu a fost nominalizat oficial. Politica și retorica lui Biden sunt previzibile, dar cele ale lui Trump nu, iar asta reprezintă un motiv de îngrijorare.
Statele Unite sprijină țările baltice de mai bine de un secol
Legătura SUA cu chestiunea independenței statelor baltice a început cu mult înainte de aderarea la NATO. SUA a recunoscut independența Letoniei în 1922 și nu a recunoscut niciodată oficial anexarea sovietică a statelor baltice. Ambasadele statelor baltice nu au fost închise în SUA și au funcționat acolo până în 1991, când cele trei țări și-au recâștigat independența. Ambasadele continuă, de asemenea, să controleze activele financiare ale țărilor lor. Acei legionari letoni care s-au predat Occidentului ca soldați germani nu au fost considerați cetățeni germani, așa că nu au fost niciodată extrădați în Uniunea Sovietică.
Pe de altă parte, la Conferințele de la Teheran și Ialta, în 1943 și 1945, americanii și britanicii au convenit că statele baltice vor face „de facto” parte din URSS după război. Mai târziu, lideri americani au condamnat această decizie. De exemplu, fostul președinte George Bush a spus, în timpul unei vizite în Letonia în 2005, că „acest acord de la Yalta a urmat tradiția nedreaptă a Acordului de la Munchen și a Pactului Molotov-Ribbentrop. Încă o dată, atunci când guvernele puternice au negociat, libertatea națiunilor mici a fost cumva neglijabilă”. Bush a mai subliniat de ce pentru SUA contează țările baltice libere: „Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a ridicat întrebări inevitabile pentru țara mea: am luptat și ne-am sacrificat doar pentru a realiza divizarea permanentă a Europei în tabere armate? Sau cauza libertății și drepturile națiunilor ne obligau să fim mai mulți? În cele din urmă, America și aliații noștri puternici au luat o decizie: nu ne mulțumim cu eliberarea a jumătate din Europa și nu ne uităm prietenii din spatele unei Cortine de Fier”.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, SUA a recunoscut independența statelor baltice și, din 1994, Letonia este pe deplin implicată în programul NATO „Parteneriat pentru pace”. Din 29 martie 2014, Letonia este membră cu drepturi depline a NATO.
Politicienii și experții letoni au remarcat de multe ori că SUA reprezintă coloana vertebrală a securității statelor baltice, mai ales în contextul agresivității sporite a Rusiei în regiune începând cu atacul din 2014 împotriva Ucrainei.
Securitatea baltică și alegerile prezidențiale din SUA. Problema cu o Casă Albă locuită de Trump
Directorul Fundației pentru Securitate Baltică, Otto Tabuns, a declarat pentru „Veridica” faptul că chestiunea securității țărilor baltice și a războiului declanșat de ruși în Ucraina este importantă pentru alegerile din SUA. Există încă jucători destul de semnificativi pentru care aceste lucruri sunt importante”, spune el. El este de acord că, în ciuda faptului că există candidați puternici de ambele părți – democrați și republicani – în cele din urmă americanii vor trebui să aleagă între Biden și Trump.
Tabuns spune că pentru amândoi – Biden și Trump – țările baltice și Europa, în general, sunt importante, deoarece este vorba despre valori democratice comune, cooperare transatlantică și justiție. În plus, cooperarea SUA cu Europa este importantă, deoarece cele două sunt unite de legături financiare și politice puternice.
Martins Hirss, lector la Facultatea de Drept din Riga și cercetător în domeniul politicii externe a SUA, este de acord cu Tabuns că, dacă nu se va întâmpla ceva neașteptat, vom vedea din nou un duel între Biden și Trump. Cu toate acestea, el este sceptic cu privire la interesele specifice ale politicienilor și alegătorilor americani față de țările baltice. Un alt aspect este Ucraina, care în politica internațională este mai importantă decât țările baltice. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că americanii sunt dispuși să continue să sprijine Ucraina. Vedem că printre republicani sunt politicieni care cer reducerea sau chiar încetarea sprijinului pentru Ucraina.
Actualul președinte al SUA, Joe Biden, și-a exprimat de mai multe ori sprijinul pentru țările baltice și pentru securitatea acestora, inclusiv în timpul cursei pentru Casa Albă, când personalul său de campanie a publicat un document în care scria „în calitate de președinte, Joe Biden va transmite un mesaj puternic Rusiei: nu hărțuiți un membru NATO. Sprijinul de lungă durată al lui Joe Biden pentru statele baltice și credința în angajamentul Americii față de aliații noștri contrastează puternic cu Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării valoarea alianței NATO […] În mai 2003, Biden a votat cu entuziasm pentru aderarea la NATO a Estoniei, Letoniei și Lituaniei. De atunci, angajamentul lui Biden față de securitatea baltică a crescut”, s-a scris în documente despre politicile lui Biden.
Hirss amintește că Biden, în calitate de vicepreședinte al SUA în timpul președinției lui Obama, a fost responsabil pentru resetarea relațiilor cu Rusia. Biden a vizitat Letonia, Rusia și Ucraina, deci cunoaște foarte bine această regiune, explică Hirss. „Nu ar trebui să-și facă iluzii în legătură cu Rusia după eșecul acestei reporniri”, subliniază el.
În timp ce Biden este mai previzibil, cel mai probabil rival al său, Trump, a pus la îndoială în mod repetat eficiența NATO și a fost un critic vocal al unora dintre aliații europeni ai SUA. Cu toate acestea, Otto Tabuns crede că Europa este și va fi importantă și pentru Trump și tocmai acesta este motivul pentru care fostul președinte este critic. Mai mult decât atât, retorica lui Trump nu se potrivește întotdeauna cu cuvintele sale. Directorul Fundației pentru Securitate Baltică spune că amenințările lui Trump privind retragerea trupelor americane din Europa sunt menite să exercite presiuni asupra aliaților europeni, în special asupra Germaniei, pentru a crește cheltuielile pentru apărare. „A fost convenabil pentru Trump să arate că este la fel de strict cu toți partenerii și că interesele Americii sunt cele mai importante atât în SUA, cât și în afacerile internaționale”, spune Tabuns.
Ambii experți sunt de acord că sistemul și mediul politic nu vor permite unui președinte american să fie singurul factor de decizie și să exercite puteri discreționare. Pentru a face unele schimbări mai mari care ar fi acceptabile pentru Trump, este nevoie de mai mult timp și mai multă autoritate legală. Cu toate acestea, acum, explică Tabuns, există temeri că, dacă Trump este reales, el ar putea fi înconjurat de consilieri care ar urma politici mai potrivite cu impulsurile lui Trump. În acest caz, ne putem aștepta la mai multe surprize. Hirss adaugă că riscul este faptul că Trump știe acum să gestioneze țara. Astfel, establishmentul politic american probabil nu va fi la fel de eficient în a rezista impulsurilor unei administrații Trump. Dacă Donald Trump va fi reales, SUA nu se va mai concentra asupra Rusiei iar politicile interne și externe ar putea deveni din nou haotice și controversate. Contradicțiile vor apărea nu doar în ceea ce spune Trump însuși, care tinde să spună lucruri care se exclud reciproc, ci vor fi și contradicții între Trump și diplomația SUA. Astfel, societatea americană este divizată, iar politica externă mai slabă.
În plus, Hirss își amintește că la începutul președinției lui Trump, fostul său consilier pentru securitate națională, Michael Flynn, și-a pierdut postul pentru că s-a întâlnit în secret cu ambasadorul rus în SUA, Serghei Kislyak. Probabil că unul dintre subiectele discutate a fost diminuarea rolului NATO în Țările Baltice.
Și, nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că, la un moment dat, Trump a confundat țările baltice cu țările balcanice .
O schimbare a politicii Washingtonului ar afecta mai puțin statele baltice decât Ucraina
În prezent, securitatea țărilor baltice este adesea asociată cu invazia Ucrainei de către Rusia și rezultatul acesteia. Otto Tabuns nu crede că alegerile prezidențiale din SUA vor avea un impact foarte semnificativ asupra războiului din Ucraina, deoarece acesta este influențat de mulți factori. Dar, având în vedere că SUA oferă cel mai important sprijin militar, financiar și informațional Ucrainei, o scădere a acestui sprijin ar putea extinde și mai mult conflictul.
Alegerile prezidențiale din SUA sunt importante pentru țările baltice și Ucraina, deoarece SUA este principalul lor partener strategic și militar. Securitatea țărilor baltice și a Ucrainei este un element important pentru securitatea colectivă a Europei.
Cu toate acestea, potrivit lui Tabuns, Letonia se află într-o poziție mai sigură. Spre deosebire de Ucraina, statele baltice au relații mai oficiale cu SUA, iar în caz de eșec sau alte probleme, SUA ar pierde mai mult. Analistul este încrezător că, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, statele baltice vor fi în siguranță.
Hirss este mai precaut pentru că atitudinea față de NATO nu este clară dacă Trump este ales. Dacă republicanii obțin în continuare majoritatea în Congres, nu se exclude un sprijin mai mic pentru NATO, ceea ce ar fi o veste proastă pentru statele baltice.
---copie-image.webp)