Donații
Veridica.md
În decembrie, Uniunea Europeană ar urma să decidă dacă acordă sau nu Georgiei statutul de țară candidată la aderare. Tensiunile sunt în creștere în capitala țării din Caucaz. Serviciul de Securitate al Georgiei (SSG) a anunțat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat, iar partidul de la guvernare a declanșat procedura de suspendare a președintelui Salome Zurabișvili. Între timp, Occidentul continuă să trimită semnale guvernului georgian cu privire la timpul limitat în care încă mai poate îndeplini cele 12 condiții necesare pentru a obține statutul de țară candidat.
Presupusul „scenariu al unui Euromaidan”
La mijlocul lui septembrie, serviciul de securitate anunța că în Georgia se plănuiește organizarea unor proteste similare „Euromaidanului” din Ucraina. Potrivit SSG, un grup de persoane din interiorul și exteriorul Georgiei ar fi plănuit să destabilizeze țara și să provoace tulburări civile din octombrie până în decembrie, cu scopul final de a răsturna guvernul prin acțiuni violente. Organizarea și finanțarea acestui demers s-ar fi realizat și cu participarea unor alte țări.
SSG susține că printre autorii acestui „scenariu revoluționar” s-ar fi numărat și Georgi Lordkipanidze, fost ministru adjunct al afacerilor interne în guvernul lui Miheil Saakașvili, în prezent directorul adjunct al Serviciului de Informații Militare, fosta gardă de corp a lui Saakașvili, Mihail Baturin, dar și Mamuka Mamulașvili, comandantul „Legiunii Georgiene” care desfășoară operațiuni în Ucraina.
Reprezentanții SSG susțin că forțele distructive intenționau să construiască un „oraș de corturi”, baricade pe principalele străzi din Tbilisi sau lângă obiective cheie și clădiri guvernamentale, plănuind totodată „alte acțiuni ilegale și provocatoare”. Mai mult decât atât, Georgi Lordkipanidze și Mihail Baturin ar fi plănuit să provoace o explozie în „orașul de corturi”, un atac soldat cu multe victime în rândul protestatarilor și forțelor de ordine, și în același timp să provoace „confruntări violente între forțele de ordine și protestatari”.
Potrivit SSG, antrenarea tinerilor georgieni despre care se presupune că ar fi urmat să organizeze viitoarele proteste „Euromaidan” în Georgia, ar avea loc la granița polono-ucraineană, cu participarea organizației sârbe CANVAS (înființată de foști lideri ai mișcării „Otpor!”, care a contribuit la înlăturarea dictatorului iugoslav Slobodan Miloșevici).
În interviuri publicate de presa din Georgia, Mamuka Mamulașvili, pe care SSG îl numește unul din arhitecții loviturii de stat, a dezmințit toate acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni”. Liderul „Legiunii Georgiene” este de părere că Kremlinul încearcă astfel să aducă de partea Rusiei cetățenii georgieni care participă la operațiunile militare de partea Ucrainei.
SSG nu a prezentat nicio dovadă privind organizarea unui „Euromaidan” georgian. Serviciul de securitate a declarat însă că intenționează să discute această chestiune „împreună cu autoritățile de resort din țările partenere”.
Acuzațiile privind tentativa de puci survin pe fondul eșecului Georgiei de a implementa reformele cerute de UE în vederea obținerii statutului de țară candidată la aderarea la UE
În octombrie, Comisia Europeană urmează să publice un raport preliminar privind progresele Georgiei și să ia o decizie finală în privința acordării statutului de țară candidată la aderarea la UE în luna decembrie. Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles au declarat deja în această fază că Tbilisi nu s-a conformat tuturor recomandărilor. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, declara pe 8 septembrie că Georgia a implementat integral doar trei din cele douăsprezece reforme solicitate.
Probabil că partidul „Visul Georgian” de la putere anticipează o decizie nefavorabilă din partea UE. De altfel, reprezentantul SSG care a informat presa cu privire la tentativa de puci, Bacha Mgeladze, a făcut referire la această posibilitate, spunând însă că exact asta asta își doresc complotiștii: „Planul celor care complotează să răstoarne actuala putere se bazează pe probabilitatea ca raportul Comisiei să fie unul nefavorabil. Ținând cont de sursele de informație pe care le au la dispoziție și de faptul că guvernul este fără nicio justificare etichetat „pro-rus”, acest lucru va crea un teren propice pentru revolte publice și frământări ulterioare”.
Probabilitatea infimă ca Georgia să îndeplinească cerințele UE și să obțină statutul de țară candidată ar explica de ce încearcă acum autoritățile georgiene să intimideze societatea cu scenarii revoluționare, a declarat pentru Veridica Georgi Melașvili, fondatorul Institutului Georgian European (EGI).
Astfel de scenarii nu mai reprezintă o noutate pentru societatea georgiană, obișnuită de-acum cu avertizări periodice privind planurile opoziției „radicale” de a a executa o lovitură de stat în toți cei unsprezece ani de cât „Visul Georgian” se află la putere. În ultima decadă, Serviciul de Securitate al Georgiei a deschis cinci anchete în baza Articolului 315 din Codul Penal („conspirații sau revolte cu scopul de a răsturna ordinea constituțională din Georgia prin acțiuni violente”).
Autoritățile l-au acuzat în trecut pe Miheil Saakașvili și pe colaboratorii acestuia că ar fi organizat astfel de comploturi. În 2014, Ministrul de Interne la vremea respectivă, Alexander Chikaidze, susținea că opoziția a invitat activiști din Ucraina și chiar a început să achiziționeze cantități uriașe de cauciucuri.
După întoarcerea din Ucraina a lui Saakașvili în octombrie 2021, SSG a înaintat noi acuzații de complot. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2022, în timp ce Georgia aștepta o decizie din partea Comisie Europene privind acordarea statutului de țară candidată la aderare, cum se întâmplă și în prezent, partidul de la putere a susținut din nou că opoziția pregătește o lovitură de stat în cazul în care Georgia nu va primi confirmarea perspectivei de a se alătura blocului comunitar.
În martie 2023, când un proiect de lege cu privire la agenții străini discutat de Parlament a dat naștere unor proteste de amploare, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a comparat evenimentele de la Tbilisi cu protestele „Euromaidan” de la Kiev.
Sancțiunile americane indică faptul că SUA își pierd răbdarea în cazul Georgiei
Potrivit lui Georgi Melașvili, acuzațiile formulate de SSG privind tentativa de puci reprezintă o încercare de manipulare a spațiului informațional. Nu este prima dată când SSG încearcă să transmită astfel de mesaje, susține Melașvili, care amintește de situații similare din 2014 și 2022 când SSG a făcut aceleași acuzații. Georgi Melașvili mai susține că nu a existat niciodată vreun plan pentru organizarea unei lovituri de stat.
Pe 15 septembrie, publicul din Georgia a aflat despre deconspirarea unui agent de influență al FSB în persoana fostului Procuror General al Georgiei, Otar Partskhaladze. În mod interesant, nu serviciile de informații georgiene au făcut această descoperire, ci Statele Unite. Ulterior, Departamentul de Stat al SUA a adăugat numele lui Partskhaladze la lista de sancțiuni, numindu-l un „oligarh ruso-georgian”.
Este a doua oară când Statele Unit impune sancțiuni împotriva unor oficiali din Georgia. În aprilie, membrii unui așa-zis „clan judiciar” au fost puși pe lista neagră.
Partskhaladze a ajuns și el pe listă din cauza activității sale de consultanță corelată cu administrarea economiei Rusiei. Partskhaladze deține 50% din acțiunile companiilor de consultanță Moscow Business Brokerage și International Business Corporation. Cealaltă jumătate a pachetului de acțiuni este deținută de un angajat al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Onișcenko, la rândul lui vizat de sancțiuni.
Otar Partskhaladze a renunțat definitiv la cetățenia georgiană și călătorește frecvent în Rusia folosindu-se de cetățenia rusă. Cu ajutorul lui, Onișcenko și FSB și-au exercitat influența în societatea și politica din Georgia cu scopul de a promova interesele Rusiei. Potrivit informațiilor din spațiul public, Partskhaladze s-a ales cu multe beneficii în urma relațiilor sale cu FSB.
Otar Partskhaladze a fost Procuror General al Georgiei în perioada noiembrie-decembrie 2013. A demisionat în urma unui scandal privind cazierul pe care-l avusese anterior în Germania, legat de un incident din 2001. Opoziția susține că a fost arestat pentru că furase „pantofi sport”, în timp ce Partskhaladze spune că a fost reținut pentru că s-ar fi împotrivit arestului.
Partidul „Visul Georgian” afirmă că în ultimii zece ani Otar Partskhaladze nu a avut nicio legătură cu statul georgian. Purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Șalva Papuașvili, declara că din 2013, fostul procuror nu a deținut nicio funcție în cadrul instituțiilor de stat.
Impunerea de sancțiuni de către SUA împotriva unui apropiat al oligarhului Bidzina Ivanișvili îi transmite acestuia din urmă un mesaj clar și răspicat, este de părere liderul opoziției georgiene, Elena Khoștaria. Aceasta susține că decizia Washington-ului este un semnal de alarmă pentru oricine subminează interesele naționale ale Georgiei și susține Rusia. Khoștaria vede aceste sancțiuni drept o demascare clară a „Visului Georgian” și operațiunilor acestuia anti-occidentale și pro-ruse din Georgia.
Suspendarea președintelui periclitează perspectivele europene ale Georgiei
Partidul de la guvernare încearcă să saboteze intrarea Georgiei în Uniunea Europeană, a mai declarat pentru Veridica Georgi Melașvili. O dovadă în acest sens o reprezintă anunțul recent privind declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Salome Zurabișvili, care a preluat mandatul de președinte în 2018, susținută de „Visul Georgian”. Încă de la începutul lunii septembrie, acest partid și-a anunțat intenția de a declanșa procedura de revocare. Motivul invocat îl reprezintă faptul că președintele nu s-a coordonat cu guvernul în privința vizitelor efectuate în Europa.
Pe 12 iulie, Biroul Președintelui a contactat inițial guvernul cu privire la vizitele externe ale lui Salome Zurabișvili, inclusiv cele în țări membre ale EU. Cu toate acestea, solicitarea presedinției a fost refuzată. Partidul de la putere a considerat că aceste vizite ar putea dăuna intereselor naționale ale Georgiei, susținând că șeful statului ar promova ideea că Georgia nu merită să obțină statutul de țară candidată la aderarea la UE.
În ciuda acestui refuz, Zurabișvili a pornit într-un turneu european, având întrevederi cu lideri din Germania, Franța și Consiliul European pentru a obține sprijinul acestor țări pentru aspirațiile europene ale Georgiei. La finalul acestui turneu, majoritatea parlamentară a declanșat procedura de suspendare, acuzând președintele de încălcarea gravă a Constituției. În urma reformei constituționale din 2017, președintele Georgiei poate reprezenta țara în relațiile externe numai cu acordul guvernului, deoarece politica externă este o atribuție a executivului.
Melașvili leagă interdicțiile la care este supus președintele Georgiei privind vizitele externe de încercările actuale ale autorităților de sabotare a integrării pro-europene a Georgiei. Expertul georgian crede că este o decizie neinspirată din toate punctele de vedere, iar ca urmare statul va pierde controlul asupra sectorului mediatic iar reputația președintelui va avea de câștigat, atât în afara țării cât și pe plan intern.
UE transmite Georgiei un ultim avertisment
În perspectiva anunțului Comisiei Europene privind extinderea UE și la numai câteva zile după ce „Visul Georgian” a declanșat procedura de suspendare a președintelui, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a efectuat o vizită de lucru la Tbilisi. În mod curios, vizita oficialului european a fost anunțată la mai puțin de o săptămână distanță, deși vizitele importante sunt anunțate de obicei mai devreme.
Potrivit partidelor de opoziție, vizita lui Borrell reprezintă un ultim avertisment acordat guvernului pentru a începe implementarea reformelor necesare. Cu toate acestea, partidul „Visul Georgian” de la putere pare încrezător cu privire la atingerea jaloanelor cerute de UE. Cu câteva ore înainte de sosirea lui Borrell, ministrul de Externe, Ilia Darciașvili, a spus presei că autoritățile „s-au descurcat de minune” privind implementarea celor 12 recomandări. Iar liderul „Visului georgian”, Irakli Kobakhidze, a declarat că toate cele 12 solicitări au fost „categoric” îndeplinite.
Cu toate acestea, această afirmație contrazice raportul preliminar al Comisiei Europene, potrivit căruia Georgia a „îndeplinit integral” doar trei din cele douăsprezece recomandări. Potrivit lui Borrell, prioritatea actuală este depolarizarea, deoligarhizarea și reforma sistemului judiciar și a legii electorale. Una din principalele probleme pentru guvernul de la Tbilisi o reprezintă deoligarhizarea. Mulți experți sunt însă de părere că autoritățile georgiene continuă să saboteze intrarea Georgiei în Uniunea Europeană.
---copie-image.webp)
