Editoriale

În Georgia, guvernul se inspiră de la ruși iar populația vrea în UE

Susținătorii partidelor de opoziție din Georgia participă la mitingul opoziției din fața clădirii Parlamentului din Tbilisi, Georgia, 9 martie 2023.
© EPA-EFE/ZURAB KURTSIKIDZE   |   Susținătorii partidelor de opoziție din Georgia participă la mitingul opoziției din fața clădirii Parlamentului din Tbilisi, Georgia, 9 martie 2023.

Visul Georgian a făcut în mod surprinzător un pas înapoi la începutul lunii martie, când autoritățile au retras un proiect de lege privind „agenții străini”, care trecuse deja în Parlament după prima lectură. Decizia a fost urmată de două zile de proteste, suprimate violent de poliție. Cu toate acestea, mesajul protestatarilor a fost – deocamdată – auzit. Partidul de la putere a promis că, odată ce „spiritele se vor calma”, politicienii vor încerca din nou să explice cetățenilor Georgiei „de ce este important să fie asigurată transparența în privința influenței externe”.

Visul Georgian, nevoit să bată în retragere în urma protestelor masive

Comparată de opoziție și societatea civilă cu legislația rusă privind agenții străini, legea a fost adoptată în primă lectură de Parlamentul Georgiei pe 7 martie. Decizia de a supune controversatul proiect de lege votului plenului a fost luată pe neașteptate, cu două zile mai devreme decât fusese anunțat (anterior, partidul de la guvernare anunțase că inițiativa va fi dezbătută nu mai devreme de 9 martie). Șaptezeci și șase de deputați au votat „pentru”, treisprezece „împotrivă” iar patru s-au abținut. Referindu-se  la rezultatul acestui vot, premierul Georgiei, Irakli Garibașvili, aflat într-o vizită în Germania, a precizat că de-acum viitorul Georgiei „nu va mai fi influențat de agenții unei alte țări”. Potrivit primului-ministru, multe ONG-uri din Gerogia „au organizat proteste anti-guvern cu finanțare din exterior” și au „planificat acte de provocare împotriva intereselor naționale”.

Un protest de amploare a izbucnit la scurt timp în piața din fața clădirii Parlamentului. Liderii opoziției și-au îndemnat simpatizanții să iasă în stradă, și exact asta au făcut zeci de mii de oameni, fluturând steagurile Georgiei și Uniunii Europene și pancarte cu mesaje precum „Spune nu legii ruse”. La scurt timp după începerea manifestației au avut loc ciocniri între protestarari și forțele de ordine. Forțele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne au folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea. A doua zi, pe 8 martie, președintele partidului Visul Georgian, Irakli Kobakhidze, a declarat că „atât timp cât nu vor exista forme legale de protecție împotriva spionilor și acțiunilor lor, Georgia nu va deveni niciodată membru al Uniunii Europene și își va pierde suveranitatea”.

„Vom merge mai departe către Europa cu speranță creștină! Vom merge mai departe către Europa cu suveranitate! Vom merge mai departe către Europa cu demnitate”, a declarat Kobakhidze, o poziție care reflectă politica partidului și combină retorica privind valorile tradiționale cu asigurarea că Georgia rămâne dedicată parcursului ei european. Însă după două zile de proteste la scară națională, Visul Georgian a trebuit să renunțe la intențiile sale pentru că pe străzile din Tbilisi numărul protestatarilor îl depășise pe cel al forțelor de ordine, iar primii nu dădeau semne că sunt dispuși să renunțe. În consecință, partidul a fost nevoit să facă un anunț, spunând că deocamdată renunță la această lege.

„În calitate de partid de guvernământ care lucrează în slujba fiecărui cetățean al societății, am decis să retragem proiectul de lege de la vot fără alte condiții prealabile”, se menționează în comunicat. Pe 10 martie, Parlamentul Georgiei nu a mai adoptat legea în a doua lectură, spre satisfacția zecilor de mii de protestatari, care timp de mai multe zile ieșiseră în număr mare în centrul capitalei, precum și în alte orașe din Georgia. Un alt proiect de lege similar privind „înregistrarea agenților străini” a fost retras de inițiatorii ei, un grup de deputați anti-occidentali din cadrul mișcării „Puterea Poporului”.

Astfel, proiectele de lege privind agenții străini au fost anulate prin proceduri legale, așa cum au solicitat protestatarii.

„Vedem că legea adoptată a stârnit controverse în spațiul public. Mașinăria de minciuni a reușit să pună această inițiativă într-o lumină nefastă și să inducă în eroare o parte a populației”, au anunțat partidele parlamentare într-un comunicat comun citat de canalul TV Rustavi 2. Potrivit reprezentanților partidului de la putere, „proiectul de act normativ a fost în mod eronat catalogat o ‘lege rusă’, iar adoptarea lui în primă lectură a fost prezentată publicului drept o abatere de la parcursul european al țării”. Analiștii sunt de acord că doi factori au împiedicat autoritățile să treacă legea – protestele pe care nu le puteau controla și presiunile Occidentului.

O lege propusă de anti-occidentali și sprijinită de partidul de guvernământ

Intitulat „Despre transparența influenței externe”, proiectul de lege a fost transmis Parlamentului pe 14 februarie 2023 de grupul parlamentar „Puterea Poporului”, care este alcătuit din deputați care au părăsit oficial partidul de la guvernare în iunie 2022, spunând că fac asta pentru „a putea spune mai multe”. Foștii membri ai partidului Visul Georgian susțin că fac parte din opoziție, deși retorica lor reflectă întocmai platforma partidului de la putere, fiind bazată pe politici anti-occidentale. Visul Georgian neagă orice implicare în crearea mișcării, deși nu ascunde faptul că politicile lor sunt foarte apropiate.

Autorii proiectului de lege vor să creeze un registru al „agenților străini” din Georgia, în care să fie trecute toate companiile care nu desfășoară activități comerciale și trusturile de presă cu capital străin în valoare de peste 20%. Pe lângă rapoartele obișnuite transmise autorităților fiscale, aceste organizații vor fi obligate să trimită an de an un raport privind situația lor financiară la Agenția Națională a Registrului Public, însărcinată cu elaborarea listelor cu „agenți străini”. Nerespectarea obligațiilor de înregistrare va fi pedepsită cu amendă administrativă în valoare de 10 până la 25 de mii de lari, sau aproximativ 4-7 mii de dolari, spun inițiatorii proiectului. Însă chiar și după aplicarea amenzii, „agentul străin” tot va avea obligația să se înscrie în acest registru.

Scopul inițiativei a fost doar să „informeze”, nu să limiteze activitățile ONG-urilor și presei, subliniază membrii grupului parlamentar. În plus, aceștia mai susțin că la elaborarea documentului s-au folosit de practicile din SUA, moderându-le și adaptându-le la societatea din Georgia.

Departamentul de Stat al SUA a contrazis această afirmație prin vocea purtătorului de cuvânt, Ned Price, care a declarat că proiectul de lege „seamănă cu legislația din Rusia și Ungaria, nu cu Legea privind înregistrarea agenților străini (FARA) sau cu orice alt act normativ american”.

Ca răspuns la criticile Departamentului de Stat SUA, reprezentanții Puterii Poporului susțin că tonul inițiativei lor este mai puțin dur în comparație cu legea echivalentă din SUA. De exemplu, legile din SUA și Federația Rusă folosesc termeni „extrem de grosolani” precum „agent străin”. Proiectul de lege din Georgia în schimb „stabilește o terminologie nu vulgară, ci adecvată”.

Cu toate acestea, pe 22 februarie, partidul Puterea Poporului a anunțat depunerea unui nou proiect de lege pe aceeași temă – de data aceasta o copie fidelă a legii FARA din SUA. Pe 21 februarie, Biroul Permanent al Parlamentului a înregistrat versiunea „georgiană” a legii, iar pe 27 februarie pe cea „americană”, transmițându-le spre analiză comisiei juridice din Parlament.

În aceeași zi, partidul de la guvernare a anunțat că va vota în primă lectură atât proiectul de lege „georgian” cât și pe cel ”american”, după care propunerile legislative vor fi trimise Comisiei de la Veneția pentru analiză. Liderul Visului Georgian, Irakli Kobakhidze, a dat asigurări că unul din aceste proiecte va fi în orice caz adoptat. Kobakhidze a adăugat că este inacceptabil să compari ambele inițiative cu legea din Rusia. Varianta „georgiană” a legii a fost elaborată de partidul „Puterea Poporului” în mod independent, în timp ce versiunea „americană” este o traducere a legii FARA, susține Kobakhidze.

Reprezentanții presei și ONG-urilor spun că ambele versiuni ale proiectului de lege ar putea deveni o modalitate de a pune presiune pe detractorii guvernului, iar pe viitor legea ar putea fi transformată într-un instrument de reprimare, după cum s-a întâmplat în Rusia.

În Federația Rusă, legea agenților străini face trimitere la amendamentele aduse legii privind organizațiile necomerciale, adoptate în 2012. Potrivit acestor documente, statutul de „agent străin” este acordat organizațiilor non-profit ruse care primesc „bani și alte proprietăți din partea altor țări, organizații internaționale, cetățeni străini și persoane apatride”. La momentul adoptării acestor amendamente în Rusia, Vladimir Putin a spus că Moscova urmează exemplul Statelor Unite. Totuși, în SUA, „agenții străini” sunt persoanele care sunt controlate direct sau prin intermediul unui guvern sau organizații străine. În Rusia, în schimb, este suficient să primești un transfer sau o bursă internațională pentru a fi desemnat agent străin. Începând cu 2021, legea a fost folosită la scară largă ca măsură represivă la adresa jurnaliștilor și organizațiilor neguvernamentale care critică autoritățile ruse.

Tot împotriva proiectului s-a pronunțat și președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, ale cărei poziții publice au contrazis în repetate rânduri viziunea partidului de guvernământ în ultima vreme. Șefa statului a făcut aluzie la o manevră, spunând că faptul că lansarea proiectului de lege în aceeași perioadă în care Comisia Europeană urma să prezinte raportul privind progresele înregistrate de Georgia în procesul de implementare a recomandărilor Comisiei nu reprezintă o coincidență. Pe 28 februarie, Zurabișvili a spus din nou: „Nu voi mai comenta pe marginea acestei legi. Mă opun!”

Pe 2 martie, președintele le-a amintit susținătorilor acestui demers că importanța aderării Georgiei la Uniunea Europeană și NATO este literă de Constituție: „Legea supremă a Georgiei obligă instituțiile constituționale să facă toate demersurile pentru a garanta integrarea deplină a Georgiei în Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea European și Alianța Nord-Atlantică sunt obiective menționate explicit în Constituția Georgiei”.

Legea agenților străini readuce în discuție viitorul european al Georgiei

La scurt timp după ce legea a fost înregistrată în Parlamentul din Georgia, pe 27 februarie, Claude Kern și Edith Estrela raportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Georgia, au solicitat deputaților georgieni să respingă acest document, argumentând că acesta „ridică mai multe semne de întrebare privind compatibilitatea acestuia cu standardele în materie de democrație și drepturile omului”.

Și SUA și-au exprimat îngrijorarea vizavi de această propunere legislativă. Purtătorul de cuvând al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că SUA este „îngrijorată de posibilele consecințe ale adoptării unei legi privind libertatea de exprimare și democrația în Georgia”. Price a subliniat ulterior că „oricine va vota pentru această lege va fi tras la răspundere pentru posibilele amenințări la adresa viitorului euro-atlantic” al țării.

De asemenea, proiectul de lege privind „influența externă” adoptat la prima lectură de Parlamentul Georgiei a fost criticat la Bruxelles. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că documentul este incompatibil cu valorile și standardele europene, și că totodată contrazice scopul asumat de Tbilisi de aderare la Uniunea Europeană. Și reprezentanții ONG-urilor georgiene au declarat că proiectul de act normativ contravine aspirațiilor europene ale Georgiei. Într-o declarație comună, ONG-urile susțin că această dezbatere „dăunează perspectivei europene a Georgiei” pentru că împiedică țara să îndeplinească două dintre condițiile puse de Comisa Europeană pentru a acorda statutul de țară candidată la aderare. Potrivit condiției 7, Georgia trebuie „să ia măsuri active pentru a asigura un peisaj mediatic independent, profesionist și pluralist”. Condiția 10 le cere autorităților georgiene să garanteze „implicarea societății civile în procesele decizionale la toate nivelele”.

Mulți experți sunt convinși că datorită mesajelor ferme ale Occidentului, Visul Georgian a făcut pasul înapoi și nu a mai adoptat legea în Parlament. În ajunul votului, prim-ministrul Irakli Garibașvili a primit un telefon de la Washington. Derek Chollet, consilier politic al Departamentului de Stat al SUA, a avut o convorbire cu Garibașvili „despre proteste și proiectul de lege al ‘agenților străini’ care contravine aspirațiilor poporului georgian vizavi de integrarea europeană și dezvoltarea democratică”, se arată într-un mesaj pe Twitter.

După retragerea proiectului de lege, Departamentul de Stat și-a exprimat nu doar bucuria vizavi de acest deznodământ, ci a și avertizat autoritățile georgiene: „Facem apel la partidul de guvernare să anuleze oficial acest proiect de lege și să nu mai lanseze astfel de legi pe viitor, tocmai din cauză că sunt incompatibile cu valorile georgiene și euro-atlantice și garantarea libertăților fundamentale”. În același timp, experții georgieni arată că adoptarea în primă lectură a legii privind agenții străini ar trebui analizată în contextul unei polarizări profunde a scenei politice și mediatice din Georgia, fenomen accentuat în ultimii doi ani. Din această cauză, există un risc real ca Georgia să nu obțină până la urmă statutul de țară candidată UE iar chestiunea integrării să devină subiect de polemică în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2024. Poate acesta este unul din motivele pentru care legea a fost acum retrasă. Peste 70% din georgieni sprijină aderarea țării lor la UE, iar de la izbucinea războiului Rusiei împotriva Ucrainei numărul lor a crescut constant.

Ingerințele Rusiei în procesul decizional din Georgia

Potrivit expertului Giorgi Arziani, implicarea Kremlinului în adoptarea legii privind agenții străini din Georgia se poate vedea în reacția oficialilor și jurnaliștilor de propagandă ruși care au comentat pe larg protestele din Tbilisi și au subliniat consecințele negative ale retragerii legii.

Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a acuzat SUA că împiedică Georgia să devină o „țară suverană” după ce partidul Visul Georgian de la guvernare a retras proiectul de lege. Președintele Camerei Inferioare din Parlamentul Rus la rândul lui a menționat o teorie a conspirației potrivit căreia în spatele tuturor „revoluțiilor colorate” s-ar afla Statele Unite. Volodin spune că orice stat care nu este acord cu „excepționalismul american” și regulile dictate de Washington riscă să se confrunte cu o lovitură de stat.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a ridiculizat UE pentru criticile aduse legii.

Margarita Simonian, una prin principalele voci ale propagandei Kremlinului, a lansat o amenințare voalată de a distruge Tbilisi, spunând că, având în vedere că au cerut eliberarea teritoriilor georgiene, protestatarii au demonstrat astfel că doresc să fie deschis „un al doilea front” cu Rusia.

Ministrul de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a comparat demonstrațiile din Georgia cu protestele Euromaidan de la Kiev din 2013-2014, care au dus la înlăturarea președintelui corupt al Ucrainei, filorusul Viktor Ianukovici. Acest lucru a atras mânia Moscovei, culminând cu anexarea ilegală a Crimeii și alimentând conflictul separatist din estul Ucrainei.

O reacție de asemenea proporții la evenimentele care au avut loc în Georgia ar putea fi un indiciu și că Moscova însăși a fost implicată în promovarea legii, în stilul binecunoscut, susține Giorgi Arziani.

„Într-adevăr, protestele asociate cu legea propusă se aseamănă într-o anumită măsură cu evenimentele din 2013 din Ucraina. La vremea respectivă, autoritățile ucrainene au fost forțate să anunțe decizia de a suspenda pregătirile pentru semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, despre care Rusia se temea că ar îndepărta Ucraina de orbita Moscovei, în detrimentul unui acord similar cu Federația Rusă. Se pare că legislația privind agenții străini a fost concepută să blocheze procesul și-așa complicat de integrare europeană a Georgiei. De asemenea, gradul de implementare a recomandărilor Comisiei Europene privind procesul de aderare va fi evaluat în această toamnă”.

Visul Georgian și-ar dori în continuare legea, iar acest lucru s-ar putea dovedi costisitor pentru partid

Referindu-se la anularea proiectului de lege privind influența agenților străini în Georgia, partidul Visul Georgian și-a exprimat regretul că acesta „a stârnit controverse în societatea georgiană”.

„Mașinăria de minciuni a reușit să pună această inițiativă într-o lumină nefastă și să inducă în eroare o parte a populației. Proiectul a fost în mod eronat catalogat o ‘lege rusă’, iar adoptarea lui la prima lectură a fost prezentată publicului drept o abatere de la parcursul european al țării. În plus, forțele radicale au reușit să implice mai mulți tineri în activități ilegale.”

Partidul a dat asigurări că va face „mai multe eforturi pentru a asigura pacea, liniștea și dezvoltarea economică a Georgiei, precum și mai multe progrese pe calea integrării europene”, ceea ce a și determinat guvernul să ia această decizie dificilă. În plus, Visul Georgian a anunțat că va explica mai bine publicului care era scopul legii și de ce era important să fie asigurată „transparența privind influența externă”.

În acest scop, partidul va informa publicul referitor la „fiecare detaliu al acestei chestiuni”. Este de așteptat, din păcate, ca în ciuda retragerii acestei inițiative, societatea să rămână ostilă influenței externe.

De fapt, comunicatul Visului Georgian sugerează că, deși a retras proiectul de lege, partidul nu intenționează să renunțe complet la el.

„De îndată ce spiritele se vor calma, vom explica mai bine publicului de ce a fost adoptată legea și de ce este important să fie transparență în țara noastră cu privire la influența externă”, se menționează în anunțul guvernului.

În același timp, partidul de guvernare a lansat o campanie media de amploare cu scopul de a discredita participanții la protestul pașnic din Tbilisi. Irakli Kobakhidze declara că anumiți agenți care răspândeau teze ale ideologiei fascist-liberale au încercat să ademenească tinerii georgieni să ia parte la proteste.

„Pe lângă Mișcarea Națională Unită (un partid de opoziție înființat de fostul președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili), Girchi (Mai multă libertate), Droa! (A sosit timpul!) și Mișcarea Rușinii, activitățile Clubului Franklin au fost făcute publice săptămâna trecută. Clubul Franklin este un agent de influență esternă finanțat de cu sute de mii de lari și sprijinit de Atlas Network, o organizație americană care îăn trecut a organizat proteste pașnice și violente în multe țări din lume, și s-a implicat activ în Brexit, mai exact ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană”.

În același timp, mulți experți au mai punctat că Parlamentul georgian nu a respins proiectul de lege, ci „nu l-a adoptat”, ceea ce înseamnă că peste o lună inițiatorii legii îl pot supune din nou la vot. Pentru a respinge legea, este nevoie ca cel puțin 58 de deputați să voteze împotrivă, în timp ce doar 38 au votat. La ședința Parlamentului de vineri, 10 martie, 35 de deputați au votat împotrivă și unul pentru. În total 112 deputați au participat la reuniune.

Potrivit Articolului 112 din Regulile de procedură ale Parlamentului din Georgia:

„[…] 16. Se consideră ca fiind neadoptat orice proiect de lege care nu a strâns numărul necesar de voturi la a doua lectură, fiind adoptată o rezoluție din care rezultă că legea nu a trecut de votul Parlamentului la a doua lectură.

  1. Dacă un proiect de lege care nu a fost adoptat la a doua lectură în sesiunea plenară a Parlamentului, nu este supus unui nou vot la o lună distanță la solicitarea inițiatorilor, acesta se consideră respins. Orice proiect de lege care nu întrunește numărul necesar de voturi la la a doua lectură este considerat respins”.

Din acest punct de vedere, experții susțin că doar atunci când proiectul nu este din nou depus în termen de o lună, acesta poate fi considerat anulat cu totul.

Politologul Gia Nodia este de părere că decizia de a retrage proiectul de lege a reprezentat „o victorie a poporului”. Totuși, actuala conducere a țării rămâne o problemă, spune expertul, pentru că a considerat acceptabilă adoptarea unei astfel de legi, cunoscând foarte bine care ar fi consecințele, și anume suspendarea integrării europene a țării și complicarea relațiilor cu partenerii occidentali, așa cum aceștia au avertizat Georgia.

„Societatea a triumfat împotriva legii ruse. Însă guvernul pro-rus încă rămâne la cârma țării. Îndepărtarea acestuia este o sarcină mult mai dificilă”, mai explică Nodia.

În mod ironic, analiștii sunt de acord că deznodământul evenimentelor din ultima săptămână pot avea chiar un impact pozitiv asupra șanselor Georgiei de a obține statutul de țară candidată UE. Victoria poporului împotriva legii pro-ruse poate fi și un indiciu al abilității reduse a Rusiei de a-și intimida vecinii să favorizeze interesele Rusiei în politica internă. Un alt efect poate fi faptul că toleranța din ce în ce mai redusă a poporului georgian și a partenerilor săi occidentali față de evenimentele care au culminat cu protestele de săptămâna trecută va inspira speranță și optimism vizavi de reluarea mult-amânatelor procese de consolidare a democrației în Georgia

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Diana Şanava

Diana Şanava




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 17 min
România e forțată să se înarmeze, dar nu poate conta pe producătorii interni
România e forțată să se înarmeze, dar nu poate conta pe producătorii interni

Agresivitatea Rusiei forțează statele NATO să-și pună la punct arsenalelele și industria de apărare. România are necesități mari, dar producătorii interni nu oferă tehnică la standardele secolului XXI.

Victor Sămărtinean
Victor Sămărtinean
13 Jun 2024
De ce România ar trebui să adopte o poziție mai dură în problema Tezaurului de la ruși
De ce România ar trebui să adopte o poziție mai dură în problema Tezaurului de la ruși

Argumentele istorice și dovezile privind Tezaurul sunt inutile în fața Rusiei, care nu își respectă obligațiile internaționale. România trebuie să abordeze problema Tezaurului prin prisma războiului din Ucraina.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
11 Jun 2024
Netanyahu, prins între riscul izolării Israelului și salvarea viitorului său politic
Netanyahu, prins între riscul izolării Israelului și salvarea viitorului său politic

În opt luni de război, Israelul nu și-a atins obiectivele din Gaza, iar presiunile internaționale asupra sa se amplifică. Premierul Netanyahu își riscă viitorul politic și dacă acceptă pacea, și dacă va continua războiul. Pacea ar putea însă elimina riscul izolării Israelului.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
07 Jun 2024
Spioni și agenți de influență în industria energetică românească
Spioni și agenți de influență în industria energetică românească

România ar putea fi o putere energetică în UE. Politizarea, corupția și acțiunile hibride ale Rusiei au vulnerabilizat însă industria energetică românească.

Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru
04 Jun 2024