Printre victime figurează, deopotrivă, sirieni și străini, din grupul jihadist Hayat Tahrir al-Sham (HTS), fostă filială locală a organizației teroriste Al-Qaida, repliați într-o bază de la periferia orașului Idlib.
Pe 12 august 2022, el a fost înjunghiat de zece ori de un radical șiit.
Un raport Freedom House arată că guvernele autoritare vor să aibă control şi asupra cetăţenilor aflaţi în exil.
Israelul a acuzat Teheranul că se află în spatele rețelei și a spus că serviciul său de informații, Mossad, a ajutat la evitarea unui atac.
Jens Stoltenberg spune că Rusia pregătește un război de durată, iar aliații trebuie să-și sporească cheltuielile militare.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, se declară dispus să medieze între ucraineni și ruși.
Autoritățile de la Baku au denunțat un atac „terorist” împotriva reprezentanței diplomatice.
Secretarul de Stat american spune că atrocitățile comise de Rusia subliniază nevoia unui ajutor extins pentru Ucraina.
BBC pune sub lupă sistemul judiciar al unei țări în care drepturile omului sunt o crimă capitală.
Potrivit juriului, „din 2014, și, în special, de la (declanșarea) invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marta Șumalo a fost foarte activă în creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele războiului și în ajutorarea victimelor”.
Sute de iranieni au fost ucişi de forţele de securitate în peste două luni de demonstraţii antiguvernamentale.
Kievul avertizează Teheranul că va avea de suferit în urma complicităţii cu agresorii ruşi.
Ministrul de externe promite măsuri de contracarare a ameninţării iraniene.
Datele oficiale indică peste 2.000 de protestatari puși sub acuzare, dar actviștii pentru drepturile omului acuză 15.000 de arestări.
Kievul și aliații săi occidentali acuză Moscova de mai multă vreme că folosește drone iraniene pentru a bombarda populația Ucrainei.
Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.
Israelul nu va oferi armament Ucrainei pentru că acesta va fi vândut Iranului, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează intenționat greșit pe fostul premier Benjamin Netanyahu. În realitate, cuvintele politicanului au fost scoase din context, iar refuzul Israelului este determinat de alte motive.
Teheranul neagă constant că ar furniza armament Moscovei deși admite cooperarea militară bilaterală.
Șeful diplomației europene spune că Rusia trebuie oprită să mai terorizeze populația Ucrainei.
Consiliul de Securitate ONU discută la rândul lui tema dronelor iraniene, fără să fie așteptată o decizie.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Forțele ruse au folosit drone iraniene pentru atacuri în sudul Ucrainei
Experţii britanici spun că Rusia se aprovizionează din ce în ce mai mult cu armament din alte state supuse sancţiunilor internaţionale, cum ar fi Iranul și Coreea de Nord, deoarece propriile sale stocuri s-au împuţinat.
Statele Unite sunt alături de aliata lor din NATO.
El a fost atacat cu un cuțit de un tânăr de 24 de ani, Hadi Matar, despre care media internaționale afirmă că e un radical șiit.
Ministrul iranian de externe dă asigurări că țara sa va fi neutră, pentru a încuraja încetarea conflictului.
Exportul de petrol rusesc în China a ajuns la un nivel record, după sancțiunile occidentale impuse Moscovei în urma invaziei din Ucraina.
Pe 13 iunie, şeful diplomației israeliene, Yair Lapid, le-a cerut concetățenilor săi aflați în Turcia să plece „cât mai curând posibil”, de teama atacurilor iraniene.
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
Donează
