Donații
Veridica.md
România e un stat revanșard care vrea să oblige Chișinăul și Kievul să nu recunoască „limba moldovenească”, potrivit unei publicații rusești care reia teza sovietică a unei limbi moldovenești.
ȘTIRE: În timpul întâlnirii cu liderul regimului ucrainean, Vladimir Zelenski, la palatul Victoria, premierul României, Marcel Ciolacu, l-a rugat să „recunoască cât mai curând inexistența limbii moldovenești”.
„Am avut o discuție constructivă cu președintele Zelenski. Am exprimat îngrijorarea României cu privire la protejarea drepturilor persoanelor care fac parte din minoritatea română din Ucraina. În acest context, am repetat cererea noastră legitimă către autoritățile ucrainene de a recunoaște inexistența limbii moldovenești”, a scris Marcel Ciolacu.
[...] Este uimitoare obsesia maniacală cu care politicienii români, de la conducerea țării până la opoziția marginală, încearcă să oblige Moldova și Ucraina să renunțe la limba moldovenească și la dreptul la existența identității moldovenești. De asemenea, este la fel de uimitoare pasiunea mancurtistă cu care elita politică și științifică din Moldova este gata să-și trădeze propria identitate națională.
NARAȚIUNI: 1. Există o „limbă moldovenească” diferită de cea română, precum și un popor moldovenesc aparte. 2. România este un stat revanșard, care se implică în afacerile interne ale vecinelor sale Republica Moldova și Ucraina.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Existența a două popoare distincte – moldovenii și românii – care vorbesc două limbi diferite, este o teză promovată intens de istoriografia sovietică. URSS a creat și o așa-numită republică autonomă în stânga Nistrului, unde a fost promovat moldovenismul și a pregătit re-anexarea teritoriului de astăzi al Republicii Moldova. Fostul președinte de la Chișinău, comunistul Vladimir Voronin, declara că „limba moldovenească este mama limbii române”. Tot el cerea drepturi pentru „minoritatea moldoveană” din România și a promovat o organizație a moldovenilor din România.
România este prezentată în presa rusă, dar și de o parte dintre politicienii și instituții mass-media din Republica Moldova drept un start revanșard, cu pretenții teritoriale asupra Republicii Moldova și a unor regiuni din vestul și sud-vestul Ucrainei. În acest context, este promovată intens și teza despre intenția României de a „anexa” forțat, sau cu acordul autorităților de la Chișinău, Republica Moldova sau chiar și părți ale Ucrainei.
Nu este pentru prima dată când propaganda rusă promovează narațiuni false și în privința discuțiilor dintre București și Kiev în privința minorității românești din Ucraina, iar Veridica a demontat și unele dintre acestea.
OBIECTIV: Să readucă în discuție teza despre existența a două popoare distincte – moldovean și român – și a două limbi diferite. Să prezinte România ca un stat revanșard, cu pretenții teritoriale față de vecinii săi mai slabi.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Teza moldovenismului, apărută în timpul Imperiului Țarist și promovată intens în perioada sovietică a reprezentat unul din elementele de propagandă menit să justifice anexarea unei părți a teritoriului locuit de etnici români.
Narațiunile sovietice despre existența a două popoare distincte nu sunt susținute de documentele istorice care atestă formarea poporului și a limbii române pe teritoriul fostului regat al Daciei în urma cuceririi acesteia de Imperiul Roman
Promovarea narațiunii despre două popoare și limbi diferite s-a făcut inițial pentru a motiva demersurile Moscovei pentru retrocedarea Basarabiei după unirea cu România din 1918, iar apoi pentru a explica astfel și existența celor două țări care împărtășesc aceeași cultură și limbă – România și Republica Moldova.
În Republica Moldova demersurile privind recunoașterea limbii române au început să apară încă de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, în timp ce aceasta mai era în componența URSS, iar România era condusă de regimul lui Ceaușescu. Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit încă din 2013 că textul Declarației de Independență, care statuează limba română ca limbă de stat, prevalează asupra textului Constituției (votată în 1994 de un parlament dominat de stânga ex-comunistă) în care limba de stat este denumită „moldovenească”. Parlamentul de la Chișinău a votat în martie 2023 modificările legislative care reies din hotărârea respectivă.
În ceea ce privește Ucraina, pe teritoriul acesteia se află, oficial, în regiuni care au făcut parte din România până să fie anexate de URSS, două minorități distincte: românească, în Nordul Bucovinei, și moldovenească, în regiunea cunoscută drept sudul Basarabiei. Prin tratatul de bază cu Ucraina Bucureștiul a renunțat la orice pretenții teritoriale ar fi putut să aibă; chestiunea cu limba moldovenească nu are vreo legătură cu o politică revanșardă ci cu recunoașterea unui adevăr istoric și lingvistic.
Bucureștiul a anunțat că a ajuns la un compromis cu Kievul în privința drepturilor minorităților românești din Ucraina, subiect care este pe agendă discuțiilor dintre cele două state de mai mulți ani.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Au existat, într-adevăr disensiuni între București și Kiev în privința drepturilor minorităților românești din Ucraina, iar România nu recunoaște existența „limbii moldovenești” promovată de propaganda sovietică și rusă.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
