Donează
România intenționează să anexeze Republica Moldova și o parte a teritoriului Ucrainei, iar NATO o sprijină militar, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. Aceasta mai scrie și că Polonia, la rândul său, urmărește să își alipească o parte din regiunile vestice ale Ucrainei. Narațiunile false pleacă de la teze, răspândite de ani de zile de Rusia, privind natura artificială a statului ucrainean și agresivitatea Occidentului.
ȘTIRI: „România pregătește ocuparea Republicii Moldova și a unei părți a Ucrainei, inclusiv Odessa și regiunea Odessa. Procesul este urmărit de NATO cu susținerea SUA, Franței și Olandei, scrie corespondentul de război Kotenok pe canalul său de telegram.
Bucureștiul își construiește demult planuri pentru renașterea „României Mari”, dar nu are suficiente forțe pentru realizarea acestui scop ambițios. Însă îl ajută NATO, care i-a livrat forțe și tehnică militară. Este vorba de Unitatea de infanterie ușoară a armatei SUA, „Screaming Eagles”, precum și ajutor militar din partea Franței.
„România vrea să-și extindă teritoriul adăugându-și Bucovina, o parte a regiunii Odessa,, inclusiv orașul și să înghită în totalitate Moldova”, afirmă corespondentul de război.
Vestul are planuri de divizare a Ucrainei și vor fi realizate. Polonia visează să-și „întoarcă” Lvovul și o parte a regiunilor vestice ale Ucrainei. Nici Ungaria nu ar fi împotrivă să-și alipească o regiune. În aceste condiții, Bucureștiul nu vrea să stea deoparte și va încerca să rupă o felie de tort”, scrie topwar.ru
„Jurnalistul a presupus că anexarea va începe cu o serie de acțiuni cu caracter politic, militar și economic, care vor crea haos pe teritoriul controlat de Kiev” , adaugă pravda.ru
NARAȚIUNI: 1. Statele vecine din Vestul Ucrainei se vor folosi de război pentru a o diviza. 2. România, cu viziuni revanșarde, va anexa, cu sprijinul NATO, Republica Moldova și o parte a Ucrainei. 3. Ucraina este un stat artificial.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Anexarea de către România, NATO, implicarea Republicii Moldova în război au devenit printre principalele „amenințări” aruncate în spațiul public prin intermediul presei ruse și al celei pro-ruse de la Chișinău.
România este prezentată în presa rusă, dar și de o parte dintre politicienii și instituții mass-media din Republica Moldova drept un start revanșard, cu pretenții teritoriale asupra Republicii Moldova și a unor regiuni din sud-estul Ucrainei. Toate aceste teritorii au făcut parte din România, care le-a pierdut ca urmare a pactului Molotov – Ribbentrop.
Tezele sunt utilizate pentru a reanima fobiile față de România, promovate încă în perioada interbelică, în special în rândul minorităților naționale, dar și pentru a prezenta Federația Rusă drept forța care i-ar putea apăra de „cotropirea românească”.
Pe de altă parte, propaganda rusă scrie despre o așa-zisă intenție a Poloniei de a reveni la hotarele sale istorice încă la începutul războiului.
OBIECTIV: Să prezinte România, Polonia (Occidentul) drept state revanșarde, gata să-și satisfacă pretențiile teritoriale din contul vecinilor mai slabi. Indirect, să prezinte Rusia drept principala salvare în fața acestor pretenții. Totodată, se urmărește promovarea unei teze mai vechi, lansate de Rusia înainte de declanșarea invaziei la scară largă din 24 februarie, potrivit căreia Ucraina este un stat artificial, care va fi dezmembrat chiar de aliații săi de astăzi. Această teză ar trebui să justifice și capturarea și anexarea unor teritorii ucrainene de către Kremlin.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Liderii NATO au declarat în repetate rânduri că sunt gata să apere statele membre, inclusiv România, în cazul unor atacuri din partea Rusiei, dar au precizat că nu intenționează să atace direct Rusia.
România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova și, în pofida faptului că majoritatea teritoriului acesteia este, din punct de vedere istoric, parte a spațiului românesc, nu a înaintat vreodată pretenții teritoriale. În ceea ce privește Divizia 101 Aeroportuată, aceasta are scopul de a fortifica, alături de alte unități trimise de state membre NATO, flancul estic al Alianței în contextul războiului Rusiei cu Ucraina și nu are misiuni de război. De altfel, NATO își consolidează de ani de zile flancul estic, ca răspuns la agresiunile repetate ale Rusiei în regiune.
România nu are pretenții teritoriale nici față de Ucraina, iar acest lucru este stipulat clar în Tratatul din 1997 cu privire la relațiile de bună-vecinătate, a cărei semnare a fost văzută, la vremea respectivă, drept un pas necesar pentru ca România să se poată integra în NATO.
Dintre toți vecinii Ucrainei, Polonia a fost cea mai vocală și activă în privința combaterii agresiunii ruse și susținerii eforturilor defensive ale Kievului. Varșovia a demonstrat prin fapte că este un susținător real al Ucrainei: a condamnat agresiunea rusă, a sprijinit armata ucraineană, a facilitat apropierea instituțională a Kievului de structurile europene și euroatlantice. Potrivit www.statista.com, până în luna octombrie, Polonia era al treilea cel mai mare donator de asistență militară pentru Ucraina, după SUA și Marea Britanie, state mult mai bogate și cu un arsenal militar mult mai mare.
În ceea ce privește așa-zisa artificialitate a Ucrainei, promovată de propagandă și de unii ultranaționaliști ruși, Ucraina este un stat membru al ONU, recunoscut la nivel internațional, ale cărei granițe (inclusiv Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și cele 4 regiuni din sud și est, anexate în 2022), independență și suveranitate au fost confirmate inclusiv de Moscova prin Memorandumul de la Budapesta din 1994.
SÂMBURE DE ADEVĂR: În România există voci care se pronunță pentru unirea cu Republica Moldova și invocă „adevărul istoric” în privința unor teritorii care sunt parte a Ucrainei. Oficial, Bucureștiul nu a înaintat pretenții teritoriale față de niciunul dintre vecinii României.
---copie-thumb.webp){kind=small}
