FAKE NEWS: În viitor, oamenii vor fi nevoiţi să plătească pentru a putea respira

Viitorul omenirii este pus sub semnul întrebării de noile măsuri restrictive ce vor fi implementate într-un viitor apropiat, prin care oamenii vor trebui să plătească pentru a putea respira. Neverosimila afirmaţie îi aparţine avocatului Gheorghe Piperea, cunoscut pentru promovarea mai multor narațiuni false în spațiul public, şi are la bază decizia Tarom de a tipări, pe biletele de zbor, nivelul emisiilor de dioxid de carbon ale curselor pe fiecare pasager.

Vor exista aparate care vor măsura cât respiră fiecare om

ȘTIRE: „Procesul continuă cu transformarea omului obișnuit în infractor climatic. Va fi infinit mai rău decât în plandemie. Ca și în cazul fabricilor, ca să emani mai mult decât îți permite autoritatea, va trebui să plătești certificate. [...] Vom plăti pentru a respira, fiți siguri. Că asta e trendul, gândiți-vă că de vreo 17 ani fabricile și uzinele sunt obligate să cumpere anual certificate de CO2 dacă vor fi emis mai multe gaze decât cota alocată. [...] Iar privilegiații sunt ținuți în puf, fiind scutiți sau mereu amnistiați pentru poluare (de exemplu, Bayer, Pfizer, clubul GAFAM). Dacă s-a putut contra fabricilor, se va putea și contra persoanele fizice. Dacă vă întrebați cum oare se va stabili depășirea limitei alocate prin respirație prea entuziastă, râgâieli în exces sau vânturi contrare legii, nu o mai faceți. În plandemie s-au utilizat termoscanerele pentru ca noi, mirenii neștiutori de taine, să fim selectați de marii specialiști, paznicii de la mall, ca clienți „siguri”.”

NARAȚIUNE: Oamenilor le va fi impusă o taxă pe dioxidul de carbon emis prin respiraţie.

CONTEXT: Nivelul concentraţiei de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă a devenit o preocupare a specialiştilor încă din anii’ 50 ai secolului trecut. Din 1958, nivelul de CO2 a început să fie măsurat constant, observându-se astfel o creştere medie anuală a prezenţei sale în atmosferă şi, conform datelor publicate în Greenhouse Gas Bulletin, a atins, în 2021, 149% din nivelul epocii preindustriale. Principalele surse ale acestei creşteri sunt emisiile provenite din arderea combustibililor fosili și producția de ciment. Ca urmare, există îngrijorarea că, în viitorul apropiat, ecosistemele terestre și oceanice nu vor mai avea capacitatea de a absorbi eficient surplusul de CO2, şi de a acționa ca un tampon împotriva creșterii temperaturii. Drept urmare, lupta împotriva încălzirii globale a devenit extrem de importantă şi de maxim interes pentru tot mai mulţi oameni, care caută să-şi micşoreze semnificativ amprenta ecologică.

Pandemia de Covid19 și războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina au reprezentat două subiecte ce au pus în umbră în ultimii trei ani lupta pe care omenirea va trebui să o poarte cu încălzirea globală și catastrofalele sale consecințe climatice. Așa cum Veridica anticipa acum un an, subiectul a revenit în atenția opiniei publice, iar luptătorii împotriva „dictaturii sanitare” se regrupează pe frontul negaționismului climatic. De altfel, un raport publicat în ianuarie de coaliția pentru Combaterea Dezinformării Climatice și realizat de o echipă de experți coordonați de Institutul pentru Dialog Strategic, constata că în 2022 s-a înregistrat o creștere explozivă a negaționismului climatic pe rețelele sociale.

OBIECTIV: Creşterea nivelului de indignare la adresa autorităţilor, provocarea de proteste şi mişcări de revoltă împotriva instituţiilor europene şi locale.

Respirația umană nu reprezintă un factor în schimbările climatice

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Încă din 2019, sondajele arătau că oamenii doresc să ştie exact nivelul de emisii generate atunci când călătoresc, deşi formule de calcul a acestuia există încă din 2008. Companiile feroviare occidentale afişează, pe biletele emise, nivelul emisiilor de CO2 de ani de zile. În ceea ce priveşte zborurile, începând cu 2021, rezultatele căutărilor pe Google Flights arată utilizatorilor cantitatea emisiilor de carbon ale călătoriilor, astfel încât un cumpărător să poată lua în considerare şi amprenta asupra mediului în același mod în care procedează cu prețul și durata. Iniţiativa a fost implementată de marile companii aeriene încă din acel an, iar de curând, Tarom a ales să procedeze la fel, deşi, în esenţă, cantitatea de emisii de CO2 al unui avion este foarte puţin influenţată de numărul de pasageri. Evidenţierea individuală a acesteia pe bilet este mai degrabă o măsură de creştere a gradului de conştientizare în rândul populaţiei a impactului pe care îl are asupra ecosistemului planetar.

În prezent, companiile aeriene care efectuează zboruri în Europa trebuie să prezinte permise de pe piața de carbon a UE pentru a-și acoperi emisiile de dioxid de carbon. Cele mai multe dintre acestea (peste 80%) sunt însă oferite de comunitatea europeană gratuit. În dorinţa de a pune o oarecare presiune asupra sectorului aviatic pentru a-l îndepărta de combustibilii fosili, Parlamentul European a decis să reducă, treptat, numărul permiselor de carbon gratuite, cu

25% în 2024, cu 50% în 2025, până la eliminarea lor completă până în 2026. Aceasta va însemna că operatorii de curse aeriene vor trebui să plătească pentru permisele lor de CO2, fiind astfel stimulate pentru a polua mai puțin, ceea ce va duce, cel mai probabil, la o creştere a preţurilor biletelor de avion. Dar evident, acest lucru nu presupune o taxare individuală pe cantitatea de dioxid de carbon eliberată în atmosferă prin respiraţie.

De altfel, oamenii de știință spun că respirația umană nu reprezintă un factor în schimbările climatice generate de emisiile de gaze de seră, întrucât dioxidul de carbon eliminat intră într-un circuit natural, care include plantele absorbante de CO2. Pe de altă parte, dioxidul de carbon rezultat din arderile de combustibili fosili este suplimentar și se acumulează în atmosferă, provocând efectul de seră.

SÂMBURE DE ADEVĂR: O posibilă sursă de inspirație pentru narațiunea falsă privind taxa pe oxigen ar fi faptul că de mulți ani există așa-numite „baruri cu oxigen”, prezentate fie ca o soluție de a scăpa, pentru un timp, de poluarea excesivă (în orașe ca New Delhi), fie în scop recreațional sau în numele unor beneficii ale oxigenoterapiei (care țin însă de zona de medicină alternativă). În barurile respective, care sunt inițiative private, clienții plătesc o taxă pentru a consuma oxigen.

• Tags:
• schimbări climatice
• România