FAKE NEWS: Reforma în justiție duce la subminarea Curții Constituționale și pierderea suveranității României

România își pierde suveranitatea, Constituția nu va mai fi respectată, iar justiția românească va fi înfăptuită la Bruxelles după bunul plac al Occidentului, potrivit unei narațiuni false  lansate în contextul dezbaterilor pe tema legilor justiției. În realitate, modificarea legii privind statutul judecătorilor și procurorilor nu face decât să alinieze justiția românească la cea europeană, respectând principiul primatului Dreptului european.

ȘTIRI: „Ministrul Justiției Cătălin Predoiu consfințește renunțarea României la suveranitatea națională. Judecătorii și procurorii nu vor mai fi obligați să respecte deciziile Curții Constituționale și Constituția României. După ce a scos din lege sancțiunea pentru nerespectarea de către magistrați a deciziilor obligatorii ale CCR, Predoiu recunoaște că dorește să impună primatul Dreptului european.”

„Comisia Specială pentru Legile Justiției, întrunită în această seară, a eliminat din proiectul de lege obligativitatea respectării deciziei Curții Constituționale a României (CCR), a anunțat avocatul Adrian Toni Neacșu.”

„Președintele AUR a atras atenția că, prin modificările votate în cadrul Comisiei, s-a eliminat orice pedeapsă pentru magistrații care neglijează hotărârile Curții Constituționale. Motivul convocării conferinței de presă a fost tocmai acela de a exprima preocupările AUR cu privire la modificările votate în cadrul Comisiei speciale care aruncă în aer sistemul de justiție din România.”

„După 20 de ani UE poate spune că și-a îndeplinit planul de punere la pământ a unei țări ca România, populată cu cetățeni naivi ce credeau că integrarea le aduce prosperitate și libertate, condusă de politicieni ce și-au exercitat mandatele doar în beneficiu extern, preocupați strict de strategii de salvare personală.”

NARAȚIUNI: 1. Reforma în justiție duce la subminarea Curții Constituționale și pierderea suveranității României. 2. Planul de colonizare al României a reușit. După resurse, forță de muncă și capital, Occidentul a reușit să pună mâna și pe justiția românească.

CONTEXT/ETOS LOCAL: Încă din luna august, când au fost supuse dezbaterii publice primele proiecte de modificare ale legilor justiției (privind Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor), site-ul luju.ro a publicat un articol în care anunța dispariția suveranității României și, implicit, a independenței sale. Nu este prima oară când Lumea Justiției răspândește știri false, site-ul fiind cunoscut chiar și la Bruxelles pentru interpretarea proprie și personală a oricăror sentințe și mișcări ale justiției, în scopul de a servi interesele patronului grupului Intact, infractorul Dan Voiculescu. De-a lungul timpului, acest site a născocit articole cu siguranță invidiate chiar și de colegii de la Sputnik sau a distribuit fake news-uri atât de grosolane, încât demontarea lor putea fi făcută în timpi record pentru un astfel de demers.

Odată cu revenirea în atenția publică a dezbaterilor pe legile justiției, propaganda suveranistă s-a reactivat puternic, iar concluzia celor de la luju.ro a fost amplificată și răspândită pe toate canalele de care aceasta dispune. La inițiativa fostului judecător Adrian Toni Neacșu, infractor la rândul său, a fost inițiată și o petiție de stopare a modificării legilor justiției, puțin peste 17.000 de români aderând la conținutul ei. Site-urile de casă și emisiunile unor personaje ca Diana Ivanovici Șoșoacă, Cozmin Gușă, Iosefina Pascal sau liderul partidului AUR, George Simion au preluat, distribuit și amplificat informația, lăsând deoparte însă aspecte cu adevărat importante ale celor trei legi, care chiar ar fi meritat un dialog mai amplu.

Curtea Constituțională a României a dat, în ultimii ani, mai multe hotărâri care au generat controverse, ceea ce i-a adus acuzații că ar servi interesele unor politicieni corupți. Totodată, unele decizii luate de Curtea Constituțională au încălcat legislația UE – deși chiar Constituția prevede supremația acesteia – și au atras critici din partea Curții Europene pentru Justiție și Comisiei Europene.

În scop evident manipulativ, propaganda antioccidentală omite să spună că nu de puține ori, Curtea Constituțională a României a emis unele decizii extrem de controversate și criticate aspru de comunitatea juridică, existând chiar voci care afirmau că CCR și-a depășit atribuțiile sau că vrea să și le sporească. Amintim de dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, decizie care a dus la clasarea a peste 800 de dosare de corupție aflate în diferite stadii de anchetă. Presa a documentat în timp mai multe decizii care au îngenunchiat justiția română în materie de drept penal. Cei 9 membri ai Curții, numiți politic de Parlament și Președinte, au fost în centrul dezbaterilor și în plină pandemie când au decis că izolarea la domiciliu, carantina și internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus. Ulterior, CCR a intervenit și în problema amenzilor contravenționale pentru nerespectarea restricțiilor impuse în lockdown, decizie confiscată extrem de cinic de suveraniști și prezentată ca o victorie a poporului împotriva dictaturii sanitare. În încheierea portretului CCR, mai amintim și cum și-au acordat singuri pensii speciale doi dintre membrii săi.

OBIECTIV: Subminarea reformei în justiție. Promovarea discursului de tip suveranist și antioccidental, subminarea încrederii în actuala coaliție de guvernare în scop electoral și forțarea declanșării de alegeri anticipate (inițiativă eșuată în urma eșecului răsunător al protestelor din 2 octombrie)

DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Întreaga narațiune suveranistă se bazează pe eliminarea din legea 303/2004 (privind statutul judecătorilor și procurorilor) a articolului 99, litera ș: „Constituie abateri disciplinare: nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”. Așadar, observăm de la bun început că articolul în cauză se referă la decizii ale ÎCCJ și CCR și nu la Constituția României.

Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție în discuție în respectivul paragraf sunt cele legate de recursul în interesul legii. Acesta reprezintă o procedură juridică prin care ÎCCJ se asigură că legile sunt interpretate și aplicate unitar de către toate instanțele judecătorești din țară. Mai concret, la sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiului de conducere al ÎCCJ, colegiilor de conducere ale curţilor de apel sau a Avocatului Poporului, atunci când două sau mai multe instanțe judecătorești dau soluții diferite pe aceeași lege, un complet format din 25 de judecători stabilește care interpretare a legii este cea corectă și va deveni normă de la acel moment. Această decizie are efecte numai în viitor, hotărârile judecătoreşti examinate şi situaţia părţilor implicate în acele procese rămânând neschimbate. Hotărârile ÎCCJ în cazul recursului în interesul legii, la fel ca orice altă decizie judecătorească, sunt fundamentate pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum și pe doctrina în materie şi opiniile specialiştilor consultaţi, deci riscul ca o hotărâre judecătorească să contravină uneia a ÎCCJ este extrem de redus.

În apărarea Constituției călcată în picioare de oculta mondială, propagandiștii invocă articolul 147, care, la alineatul 4, spune că: „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” Ce nu spun în continuare luptătorii pentru independența țării este că articolul 148, alineatul 2, prevede obligativitatea respectării normelor europene cu prioritate: „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.” În plus, articolul 20 al aceleiași sfinte Constituții spune cât se poate de clar că: „Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.” Pe românește, doar dacă legislația autohtonă este mai favorabilă cetățeanului, Constituția devine obligatorie în fața legislației internaționale la care țara noastră a aderat.

Principiul a fost explicat de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, încă din august, și anume că toate izvoarele de drept cu caracter obligatoriu sunt și rămân obligatorii, iar judecătorul trebuie să aibă libertate și independență depline în interpretarea și aplicarea lor. În concluzie, legislația națională nu se găsește într-o întrecere cu cea europeană. În cazul unui conflict între norme, judecătorii vor stabili care dintre ele se aplică cu prioritate, fără a afirma supremația acesteia în raport cu cealaltă. În acest fel se asigură respectarea supremației Constituției față de restul legilor interne precum și ierarhia specifică ordinii legislației internaționale. Este la fel de evident și faptul că, chiar dacă de acum încolo judecătorii nu vor mai fi obligați să respecte deciziile CCR, aceasta nu presupune automat că ei vor judeca doar la comanda legilor, tratatelor și regulamentelor Uniunii Europene. În orice caz, niciunul dintre denunțătorii pierderii suveranității românești nu a explicat care norme de drept european sunt atât de rele, încât aplicarea lor ar dăuna grav și iremediabil României.

În ceea ce privește statutul de „colonie” al României, aici avem de-a face cu o teză promovată intens de propaganda rusă și pro-rusă și este o continuare directă a tezelor din perioada Războiului Rece privind Occidentul acaparator și exploatator. România este cea care a cerut să fie acceptată în UE și și-a luat angajamentul ca, în calitate de membru, să accepte și să adopte regulile comune pentru toate statele membre. Deși forța economică și politică a României nu este la fel de mare ca aceea a majorității statelor membre (ceea ce se poate traduce într-o influență mai mică la nivelul UE) ea este, legal, un membru care are exact aceleași drepturi și obligații ca și celelalte. Se poate argumenta că, odată cu integrarea în UE, toate țările au cedat o parte din suveranitatea lor, însă este de notat faptul că principalele decizii ale UE se iau prin consensul statelor membre.

SÂMBURE DE ADEVĂR: În forma actuală, deja votată și aprobată de Parlament, cele trei legi pot genera precedente periculoase pentru independența justiției, acuratețea anchetelor penale sau meritocrația în sistemul de justiție.