Mișcarea de protest din Serbia a împlinit deja douăzeci și una de luni, apropiindu-se rapid de cea de-a doua aniversare. În tot acest timp, s-a încăpățânat să refuze orice încercare de a fi încadrată într-o categorie tradițională a scenei politice sârbe. Vučić o etichetează drept o „revoluție colorată”. În schimb, comentatorii occidentali vorbesc tot mai des despre o încercare de revitalizare a proiectului naționalist al Serbiei Mari, mai ales după ce mitingul organizat în iunie anul trecut, de sărbătoarea Vidovdan*, a luat o turnură naționalistă puternică. Ambele etichete fac trimitere la istorie: revoluțiile colorate din Georgia și Ucraina, respectiv mobilizările etnonaționaliste din anii '90. Însă ceea ce a luat naștere în cadrul protestelor studenților de la Belgrad, după ce prăbușirea unei copertine dintr-o gară din Novi Sad a curmat șaisprezece vieți în noiembrie 2024, este o nouă formă de populism – un populism în esență anti-elitist, dar complet lipsit de o viziune politică coerentă sau de o busolă geopolitică. Singura sa ideologie este o adaptare constantă la ceea ce mișcarea consideră a fi cel mai mic numitor comun al societății sârbe: un populism naționalist de factură folclorică, axat pe mirajul fără sorți de izbândă al cauzei Kosovo și mânat de o teamă profundă de progresul societal și tehnologic. Această descriere poate fi aplicată alegătorului de rând al regimului, însă electoratul de bază al mișcării studențești este alcătuit din oameni din mediul urban, însetați de schimbare și de o Serbie modernă, ancorată în lumea dezvoltată. Vorbim de bărbații și femeile care susțin mișcarea studențească în ciuda (și nicidecum datorită) caricaturii naționalist-populiste în care aceasta s-a transformat.
Mișcarea de protest a studenților sârbi, apărută ca o reacție la corupția regimului Vučić, pare să își piardă treptat caracterul liberal-democratic pe care l-a avut inițial și să adopte o ideologie naționalist-populistă, marcată de euroscepticism și simpatii pentru Rusia.
Ostilitatea polonezilor față de ucraineni este în creștere, inclusiv pe fondul tensiunilor istorice.
Anchetarea celor care fac apologia personalităților antisemite din istorie urmărește, de fapt, eliminarea naționalismului și patriotismului românesc, potrivit unei narațiuni false apărute după ce autoritățile au început să aplice legea care interzice organizațiile și simbolurile fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Președintele Pavel este în conflict deschis cu guvernul naționalist format după alegerile din toamnă
Românii care își manifestă patriotismul riscă să fie arestați, potrivit unei serii de clipuri care, pe lângă această narațiune falsă, conțin și mesaje xenofobe, rasiste și anti-europene. Clipurile, publicate pe un cont de Facebook înființat în decembrie 2022, au făcut milioane de vizualizări dar au fost șterse imediat ce s-a scris despre ele în presă.
Suveranul pontif nu a numit o țară sau un lider, dar a vorbit despre mentalitatea exlusivistă a acestei doctrine.