Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk

Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk
© EPA-EFE/Pawel Supernak   |   Liderul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS) polonez, Jaroslaw Kaczynski reacționează în timpul serii alegerilor parlamentare la Varșovia, Polonia, 15 octombrie 2023.

Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.

Un număr record de persoane a participat la alegerile din octombrie în Polonia – prezența la vot a depășit 74% pentru prima dată în istoria post-comunistă a Poloniei (recordul anterior a fost de 62,7% și a fost stabilit în 1989). Partidul conservator Lege și Justiție (PiS), condus de Jarosław Kaczyński a obținut cel mai bun rezultat – peste 7,5 milioane de oameni au optat pentru partidul de extremă dreaptă, asigurându-i PiS 35,38% din voturi. Coaliția Civică (KO), condusă de fostul prim-ministru și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, s-a clasat pe locul al doilea, cu aproape 31%. KO este formată din patru partide liberal-democrate, Platforma Civică (PO), Nowoczesna, Inicjatywa Polska și Verzii. O altă coaliție, Trzecia Droga, de centru, a obținut aproape 14,5% din voturi, în timp ce Nowa Lewica (Noua Stângă) a fost aleasă de 8,6% dintre alegători. Extrema dreaptă anti-UE Konfederacja a obținut în jur de1,5 milioane de voturi, adică aproximativ 7%, în ciuda faptului că sondajele pre-electorale preziseseră că partidul va ajunge pe locul al treilea. Konfederacja este cel mai probabil partener de coaliție pentru PiS, dar cele două partide nu au numărul de parlamentari necesar pentru a valida un guvern (248). Opoziția este într-o poziție mult mai bună pentru a forma o majoritate.

PiS refuză să își recunoască înfrângerea și ar putea încerca să forțeze alegeri anticipate

Kaczyński nu a recunoscut înfrângerea partidului său („Am câștigat pentru a treia

oară consecutiv!”, a spus el duminică seara, 15 octombrie, când rezultatele de la exit-poll au indicat 38% pentru PiS) și vrea să formeze un guvern. cu Mateusz Morawiecki ca prim-ministru. Întrucât președintele Andrzej Duda este membru al partidului lui Kaczyński, probabil că va fi de acord cu un astfel de scenariu – conform Constituției, președintele este cel care, după consultarea partidului câștigător, numește prim-ministrul și convoacă o ședință a noului Sejm. nu mai târziu de 30 de zile de la alegeri. Deocamdată, Duda și-a anunțat disponibilitatea de a se întâlni cu liderii tuturor partidelor. Și până acum nu a confirmat că lui Morawiecki i se va atribui misiunea de a forma un guvern. Este clar că politicienii PiS vor folosi toate mijloacele posibile – mită, șantaj (unii politicieni de dreapta au recunoscut că sunt deja în căutare de detalii compromițătoare în biografiile rivalilor politici) – pentru a obține o majoritate în parlament, dar șansele lor în prezent par a fi destul de slabe. Prin urmare, se poate presupune că însuși Kaczyński va decide că misiunea disperată a lui Morawiecki de a forma un guvern poate afecta imaginea PiS și, după consultări cu președintele, va renunța la această idee.

Chiar dacă PiS pierde guvernul, partidul va continua să fie o forță majoră în statul polonez. Pe parcursul îndelungatei perioade în care s-a aflat la putere, PiS a preluat controlul (aproape) complet asupra statului. Controlează mass-media publică, a umplut consiliile de conducere ale celor mai mari companii de stat cu persoane desemnate politic, și-a promovat oamenii la Banca Centrală, Tribunalul Constituțional, în instanțe, procuratură, armată și instituții care, teoretic, ar trebui să acționeze ca gardieni ai statului de drept și ai principiilor unui stat democratic. Presupunând că partidele de opoziție formează un guvern comun, acesta va trebui să funcționeze în condiții foarte dificile – înconjurat de instituții dominate de echipa anterioară de guvernământ. Președintele trebuie să aprobe multe nominalizări în și demiteri din funcții importante; dacă nu este de acord, nici Curtea Supremă și nici Parchetul Național nu se vor schimba. De acolo se aud deja voci: „Nu ni se va întâmpla nimic până la alegerile prezidențiale din 2025. Și apoi PiS va reveni”. Acesta este un semnal clar că Jarosław Kaczyński și tabăra lui (inclusiv președintele Andrzej Duda) vor face totul pentru a îngreuna guvernarea opoziției democratice, pentru a-i întoarce pe polonezi împotriva ei și pentru a forța alegeri anticipate.

Există multe speculații în rândul jurnaliștilor conform cărora Kaczyński va trebui să tragă pe cineva la răspundere pentru pierderea locurilor în parlament. Unul dintre principalele portaluri de știri, WP.pl, relatează – citând surse anonime din PiS – că vinovații pentru înfrângerea suferită au fost deja identificați: prim-ministrul Mateusz Morawiecki și Joachim Brudziński, șeful de campanie. Potrivit multor politicieni și publiciști de dreapta, ei sunt cei responsabili pentru rezultatul electoral sub așteptări. Cei doi oficiali PiS, împreună cu ministrul Justiției și liderul partidului Suwerenna Polska, Zbigniew Ziobro, au prezis, înainte de alegeri, că PiS va obține cel puțin 40% din voturi, iar Trzecia Droga nici nu va fi capabilă să atingă pragul electoral de 8% stabilit pentru coaliții. Niciuna dintre aceste previziuni nu s-a adeverit.

Cu toate acestea, unii se întreabă dacă este în avantajul lui Kaczyński să-i pedepsească. Unii analiști prevăd că scopul principal al lui Kaczyński în acest moment nu este să tragă oamenii la răspundere, ci să mențină monolitul partidului. Și din moment ce PiS nu și-a menținut majoritatea în Sejm, se confruntă cu cel mai nefericit potențial scenariu,  în care Zbigniew Ziobro și cei 17 parlamentari ai săi părăsesc PiS pentru a-și forma propriul grup parlamentar. Acest lucru ar putea declanșa un efect de domino și dezintegrarea PiS, scenariu pe care dreapta nu și l-ar putea permite având în vedere că alegerile locale sunt programate pentru primăvara anului viitor.

Opoziția, decisă să treacă peste diferențe și să formeze o coaliție. Donald Tusk, favorit pentru funcția de premier

Coaliția Civică (KO), Trzecia Droga și Nowa Lewica au arătat că, în ciuda diferențelor evidente de program și ideologie, sunt capabile să creeze un guvern comun. După cum a spus un politician Nowa Lewica „Ne place sau nu, suntem legați. Este imposibil să formezi un guvern fără Coaliția Civică sau fără Trzecia Droga, sau fără Stânga. Niciunul dintre noi nu poate fi scos din acest puzzle. Aceasta este o garanție că vom ajunge la un acord”.

Scopul strategic al opoziției este menținerea unității politice și crearea unui guvern comun. Există o bază comună de la care să se înceapă, cum ar fi opoziția evidentă față de PiS sau abordarea față de statul de drept. Există și diferențe, recunoscute în timpul campaniei, precum politicile economice. Sprijinul record al femeilor și tinerilor obligă opoziția democratică să ia în considerare problemele care sunt importante pentru aceste grupuri de alegători – și anume, liberalizarea interzicerii avortului și egalitatea LGBT – dar punctul de vedere al opoziției cu privire la aceste probleme, și în special asupra avortului, este departe de a fi omogen.

Se așteaptă ca cele trei partide de opoziție să-și anunțe candidații comuni pentru președinții ambelor camere ale parlamentului (Sejm și Senat), apoi să se întâlnească cu președintele Andrzej Duda și să-i ceară să le încredințeze sarcina formării guvernului. Un acord de coaliție ar trebui încheiat înainte de jumătatea lunii noiembrie. Dacă prima sesiune a noului Sejm va avea loc - așa cum a anunțat președintele Duda - pe 13 noiembrie (luni), coaliția democraților va anunța ceea ce a convenit cu o zi sau două mai devreme.

Mass-media poloneză se întrece în speculații privind membrii noului guvern. Donald Tusk, care conduce partidul de opoziție care a primit cele mai multe voturi și este, fără îndoială, unul dintre cei mai experimentați politicieni ai Poloniei, este probabil primul la start pentru a fi nominalizat pentru funcția de prim-ministru.

Cum plănuiește PiS să rămână la putere chiar dacă opoziția va forma guvernul

Ținând cont că prima sesiune a noului Sejm va avea loc nu mai devreme de 13 noiembrie și că, cel mai probabil, președintele Andrzej Duda va desemna inițial un politician PiS pentru funcția de prim-ministru, întregul proces de formare a guvernului de către opoziție va fi amânat până la jumătatea lunii decembrie sau chiar începutul lui ianuarie 2024. Aceasta înseamnă că guvernul PiS va rămâne la putere încă două luni. Este suficient timp pentru partidele de guvernământ să înceapă pregătirile pentru a reveni la putere și pentru a obține sprijin din partea publicului. Liderul Suwerenna Polska, Zbigniew Ziobro, a anunțat deja planuri de a distribui 15 milioane de zloți (aproape 3,5 milioane de euro) din Fondul pentru Justiție, lansând un apel public pentru proiecte menite să contracareze cauzele criminalității. Aceasta este probabil ultima șansă pentru fundațiile și asociațiile prietenoase cu politicienii Suwerenna Polska de a primi sume mari de bani de la Fond. Finanțarea durează până în 2026 și chiar și imobile pot fi achiziționate pe baza subvenției.

Fondul pentru Justiție a devenit unul dintre simbolurile utilizării banilor publici în scopuri politice. A fost numit chiar pușculița Suwerenna Polska, partidul de extremă dreaptă și anti-UE al ministrului Ziobro. De ani de zile, milioane de zloți curg din fondul destinat să ajute victimele criminalității către fundații și asociații nou înființate legate de Ziobro; organizații de dreapta care au folosit acești bani pentru a promova de facto ideile politice ale partidului lui Ziobro (inclusiv lupta împotriva „creștinofobiei” și a crimelor comise „sub influența ideologiei LGBT”); Pompieri voluntari, cluburi ale femeilor din mediul rural și spitale. S-a remarcat tendința de a acorda aceste fonduri mai ales înainte de alegeri. Se știe deja că la ultimul apel a răspuns, printre altele, Fundația Lux Veritatis, condusă de preotul oligarh Tadeusz Rydzyk, și Fundația Viața și Familie, condusă de Kaja Godek, un cunoscut activist anti-avort.

Când se va forma, în sfârșit, un guvern care va avea sprijinul majorității în parlament, funcționarea lui va fi totuși foarte dificilă. Tribunalul Constituțional dominat de numiții lui Jarosław Kaczyński va emite în continuare „judecăți” în conformitate cu voința politică a liderului PiS. Jurnaliştii din mass-media publică a regimului vor ataca democrații și societatea civilă la ore de vârf la radio și televiziunea poloneze, iar Andrzej Duda își va folosi dreptul de veto și va numi mai mulți judecători loiali partidului PiS,

Un prim-ministru desemnat de opoziție poate fi nevoit, de asemenea, să accepte în biroul său funcționari numiți de PiS, drept – de exemplu - membri ai comitetului privind influența rusească. În plus, din cauza modificărilor din „actul de coordonare” votat de PiS în iulie anul acesta, ar putea fi forțat să țină fiecare întâlnire cu cei mai înalți oficiali ai Uniunii Europene împreună cu Andrzej Duda ori de câte ori dorește Duda. Noua versiune a actului îi conferă lui Andrzej Duda și dreptul de a aproba candidații polonezi pentru următoarele posturi în structurile Uniunii Europene: membru al Comisiei Europene, membru al Curții de Conturi, judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene, avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, membru al Comitetului Economic și Social, membru al Comitetului Regiunilor și director la Banca Europeană de Investiții. Este greu de crezut că va accepta candidații propuși de guvernul condus de Donald Tusk sau de un alt politician din opoziție.

KO, Trzecia Droga și Nowa Lewica au mers la alegeri cu o promisiune comună: dacă vor câștiga majoritatea și forma un guvern împreună, vor debloca fondurile UE ale Poloniei în prima zi în funcție a noului cabinet. Astăzi, puțini oameni cred că acest lucru este posibil. Vor menține polonezii sprijinul pentru un guvern care nu își va putea îndeplini promisiunea de bază? Deocamdată, guvernul de extremă dreaptă este încă la putere în Polonia.

Alte știri
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia

Alegerile din Slovacia au fost urmărite cu atenție la Praga, întrucât rezultatele pot fi un indiciu privind evoluția viitoare a atitudinii societății civile din Cehia.

Michael Švec
17 oct. 2023
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova

Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia. După eliminarea dependenței economice și energetice, pârghiile Moscovei sunt propaganda și pro-rușii.

Corneliu Rusnac
16 oct. 2023
Este Polonia pregătită pentru schimbare?
Este Polonia pregătită pentru schimbare?

Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE

Michal Kukawski
06 oct. 2023
Viktor Orban dă semne de disperare
Viktor Orban dă semne de disperare

Discursul agresiv ținut de Viktor Orban în parlamentul ungar arată lipsa de soluții la o criză economică amplificată de propriile politici, dar și la izolarea tot mai mare în UE și NATO.

Ioana Dumitrescu
29 sept. 2023
Ce fac agenții Kremlinului în Polonia
Ce fac agenții Kremlinului în Polonia

De la atacuri cibernetice la sabotarea transporturilor feroviare, Polonia se confruntă în ultimele luni cu un val de incidente, dintre care majoritatea poartă amprenta serviciilor de informații ruse.

Michal Kukawski
25 sept. 2023