Una din cele mai recente teorii ale conspirației este cea a „Marii resetări”, prin care „Guvernul mondial” ar urmări să instaureze un regim totalitar la scară globală.
Românii au încercat timp de mai bine de o sută de ani să rezolve diferendul privind Tezaurul aflat la Moscova în diferite formate. Nu au reușit. Restituirile din 1935 (arhive) și 1956 (patrimoniul artistic) s-au datorat „bunăvoinței” și „mărinimiei” Moscovei, după cum arătau oamenii politici ai vremii, nu solicitărilor Bucureștiului. Acesta a încercat de câteva ori să internaționalizeze litigiul, reușind o singură dată, la Conferința de la Genova din 1922, dar fără urmări. Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2024 este al doilea act internațional de după 1917 care cere Rusiei să restituie României Tezaurul confiscat.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu. Dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.
Masiva campanie de dezinformare purtată de Moscova în Occident, în foștii sateliți ai Imperiului Sovietic și pe propriul său teritoriu, are un călcâi al lui Ahile: se limitează la un număr de teme sau narațiuni.
Momentele cheie din istoria recentă a României postcomuniste - Revoluția, Mineriadele, conflictului de la Târgu Mureș - sunt neclare. Eforturile presei de a investiga aceste evenimente au fost parazitate întotdeauna de dezinformări monstruoase.
Dacă în cazul dezastrului de la Cernobîl tăcerea a fost urmată de dezinformări și teorii ale conspirației, acum, infodemia – abundența de informații false și fake – îi face pe oameni să nu mai aibă încredere în presă și autorități.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează