Americanii mobilizează forțe masive în Orient, ceea ce sugerează că regimul de la Teheran a ajuns în punctul în care fie renunță la programul nuclear, fie își riscă propria supraviețuire.
Asaltul regimului de la Ankara asupra opoziției a continuat cu arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoğlu, pe 18 martie, împreună cu alți peste o sută de oameni. Evenimentul a venit la o zi după ce Universitatea din Istanbul îi anulase lui Imamoğlu diploma de licență, ceea ce îl făcea incompatibil, conform Constituției, pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2028. Este vorba despre o campanie mai veche și mai largă a regimului de la Ankara împotriva celor două partide principale de opoziție, CHP și partidul pro-kurd-DEM Parti. Acuzațiile merg de la corupție, mai ales în cazul primarilor aleși ai celor două partide, până la „colaborare cu organizația teroristă”. Eufemismul se referea mereu la PKK, dar acum este asociat și cu orice formațiune politică reprezentând minoritatea kurdă sau colaborând cu o astfel de formațiune.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică. Pare improbabil ca presiunile SUA (inclusiv tiradele președintelui Trump) să forțeze Kievul să accepte o pace injustă. Cum ziceau recent doi foști prizonieri la ruși, ucrainenii „nu se vor preda niciodată!”
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.
Pentru Uniunea Europeană, zona asigură legătura cu Asia prin Marea Neagră și porturile românești, bulgărești și georgiene. Pentru China și celelalte economii asiatice, este calea directă spre piața comună europeană.
S-ar putea ca Putin să fi repetat de fapt eroarea legendară a regelui lidian Cresus.
Amenințarea unui război major în Orient s-a redus după ultimul schimb de tiruri Israel – Hezbollah. Extremiști musulmani și israelieni blochează însă pacea în Gaza și soluționarea pe termen lung a disputelor din regiune.
Dacă Partidul Democrat o va nominaliza în august pe actuala vicepreședintă a SUA, Kamala Harris, pentru a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie, Donald Trump nu va avea o misiune ușoară.
Sub președinția Rusiei, BRICS se pregătește pentru cel mai mare summit din istoria sa. Organizația care se dorește o alternativă la ordinea economică occidentale nu prea are însă șanse de a o detrona prea curând.
În plin proces de dezvoltare a rutelor comerciale dintre Occident și Orient, Iranul și Turcia, deși plasate strategic între cele două regiuni, riscă să fie ocolite din cauza propriilor politici.
Liderul autoritar al Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a fost reales președinte după victoria în războiul din Nagorno-Karabakh și își poate transforma țara într-un nod energetic și comercial între Asia și Europa.
Prin consolidarea regimului prezidențial în dauna statului de drept și sfidarea partenerilor occidentali, Turcia poate genera instabilitate la Marea Neagră și un val de migranți spre UE.
În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să își proiecteze puterea în afara granițelor sale, fie că vorbind de Marea Mediterană, cu Ciprul și Libia ca piese cheie în politica Ankarei, de Africa sub-sahariană, Orientul Mijlociu sau Caucaz. Pentru a-și atinge obiectivul, Ankara s-a bazat pe o diplomație deseori agresivă, industria sa de apărare și armată. Această politică va continua și în 2023, iar marile ei mize sunt Ciprul de Nord și energia.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
