Donații
Veridica.md
Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.
Ingerințe ale Moscovei și un semi-eșec al pro-europenilor Maiei Sandu
Potrivit autorităților de la Chișinău, campania pentru scrutinul din 5 noiembrie s-a desfășurat pe fundalul unor puternice ingerințe în procesul electoral din partea Federației Ruse care s-au manifestat prin finanțarea ilegală a unor partide loiale Moscovei, prin tentative multiple de corupere a alegătorilor şi a candidaților. Campania pentru alegerile locale din 5 noiembrie pare iarăși să fi scos la suprafață divizarea profundă a societății din Republica Moldova, dar și vulnerabilitatea acestei societăți la ingerințele din exterior.
În pofida faptului că a fost vorba de alegeri locale la care, în mod normal, prioritatea și interesul – atât al candidaților, cât și al alegătorilor – ar trebui să fie proiecte care să facă viața cetățenilor mai bună, mesajele candidaților au fost marcate profund de opțiunile lor geopolitice.
În dezbaterile organizate la posturile de radio și televiziune s-a văzut clar că numărul celor care vin cu soluții concrete pentru problemele locale, cum ar fi, de exemplu ambuteiajele din Chișinău care, la orele de vârf sufocă municipiul, este extrem de mic.
Miza cea mai mare a acestui scrutin a fost funcția de primar de Chișinău, câștigată de candidatul Mișcării Alternativa Națională, Ion Ceban. Acesta a câștigat din primul tur, un lucru neobișnuit pentru Chișinău. Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) aflat la putere, Lilian Carp, a obținut 28,2% din sufragii. Niciunul din ceilalți candidați 25 de candidați nu a depășit pragul de 5%.
Ion Ceban este un politician desprins din partidul pro-rus al Socialiștilor, pe care l-a părăsit în decembrie 2021. Ulterior, el a fondat Mișcarea Alternativa Națională al cărei lider a devenit. Mulți dintre oponenții săi politici, dar și unii analiști, consideră că Ion Ceban ar continua să aibă o relație ascunsă cu Moscova (ceea ce acesta neagă), chiar dacă se declară în favoarea apropierii Republicii Moldova de UE.
La nivel national, votul politic, adică cel pentru consiliile raionale și pentru consiliile municipal Bălți și Chișinău, s-ar repartiza, potrivit unor date preliminare, în felul următor: PAS, partid proeuropean aflat la guvernare – 25,5%; Partidul Socialiștilor pro-rus – 18,5%; Mișcarea Alternativa Națională a primarului ales Ion Ceban – 7,4% (voturi care, însă, au venit doar din Chișinău); Partidul Social Democrat European, formațiune apărută pe ruinele fostului Partid Democrat al controversatului politician și om de afaceri Vlad Plahotniuc – 5,6%. Alte partide care au participat la scrutin au acumulat sub 5%. Așadar, formațiunile care îi reprezintă pe filoruși sau/și pe oligarhii-infractori care au ajuns o adevărată personificare a statului capturat și corupt, au reușit ca, împreună cu partidul lui Ion Ceban, să îi depășească pe pro-europenii reformiști. Dacă aceste procente s-ar menține și la alegerile legislative, cele patru formațiuni numite mai sus ar fi singurele care ar intra în Parlament, ceea ce ar însemna că pro-europenii ar pierde majoritatea confortabilă pe care o au în prezent. Teoretic, într-o astfel de situație s-ar putea pune, din nou, problema veche de zeci de ani a orientării geopolitice a Republicii Moldova, a așă-numitului vector est vs. vectorul vest. Este o situație care ar conveni Rusiei, țară care a declanșat un adevărat război hibrid împotriva Republicii Moldova în încercarea de a-i sabota parcursul european.
Scandaluri de campanie: minciuni și mită electorală. Un partid afiliat fugarului Ilan Șor, eliminat de pe listele electorale
La fel ca mai toate campaniile electorale din ultimii ani, și aceasta a fost marcată de fake news și dezinformări promovate de tabăra filo-rusă. De pildă, bașkanul regiunii găgăuze din sudul Republicii Moldova, Evghenia Guțul, a anunțat că „o companie turcă” și „un mare furnizor european” urmau să livreze gaze naturale în regiunea găgăuză și în raionele Taraclia și Orhei la un preț de 10 lei moldovenești (aproximativ 0,5 euro) pentru un metru cub, adică de aproape două ori mai puțin decât prețul actual. Evghenia Guțul este o susținătoare a lui Ilan Șor, oligarh fugar condamnat în contumacie la 15 ani de închisoare pentru devalizarea mai multor bănci, al cărui nume a fost asociat cu o tentativă rusească de răsturnare a Republicii Moldova. Nu este pentru prima data când reprezentanții unor forțe politice apropiate lui Ilan Șor sau chiar oligarhul însuși au promis gaz mai ieftin, în special pentru raionul Orhei, unde reprezentanții săi controlează primăria orașului și consiliul raional. Nu doar că aceste promisiuni nu au fost îndeplinite: nici nu ar avea cum să fie, în condițiile în care singura întreprindere autorizată cu importul de gaze naturale în Republica Moldova este, în prezent, Energocom.
În cazul din campania electorală, firma turcă la care se referea Evghenia Guțul este Zen Solar Enerji Sanayi Ticaret Limited Sirketi, o companie specializată în furnizarea echipamentelor industriale în domeniul electroenergetic, petrolier și cel al gazului. Nu există însă date care să confirme că această companie ar fi specializată și în furnizarea gazelor naturale. „Marea companie europeană” despre care vorbea guvernatoarea regiunii găgăuze este Gas and Electricity Trading GmbH din Germania, cu un capital de doar 25 de mii de euro care și-a schimbat trei proprietari în doar trei săptămâni.
În ceea ce privește contractul făcut public de Evghenia Guțul, ministrul Energiei, Victor Parlicov a avertizat că este fals. El a atras atenția că în așa-zisul contract publicat de Evghenia Guțul lipsesc datele de identificare și ștampilele companiilor implicate în livrarea gazului. Mai mult, compania din Turcia, despre care vorbea Eugenia Guțul, a negat oficial că ar fi semnat un astfel de contract, a spus ministrul Parlicov.
Un alt scandal a fost legat de o tentativă de fraudare a alegerilor. Poliția a anunțat că a descoperit câteva cazuri în care persoane afiliate unui partid, care nu este însă numit, au încercat să cumpere voturile alegătorilor, lucru interzis de legislație. Fiecare persoana care s-ar fi angajat să voteze partidul respectiv ar fi primit 50 de euro. Unele, care primiseră deja banii, i-au predat benevol polițiștilor.
Reacția autorităților a venit în ultima zi de campanie, pe 3 noiembrie.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a afirmat că persoane finanțate de Rusia prin intermediul oligarhului fugar Ilan Sor încearcă să compromită alegerile locale din Republica Moldova. El a subliniat că, începând cu a doua jumătate a anului trecut, gruparea condusă de Ilan Șor poartă un război hibrid împotriva Republicii Moldova, în beneficiul Federației Ruse, iar sumele alocate de Moscova pentru a destabiliza situația din interiorul țării se ridică la peste un miliard de lei moldovenești, adică aproximativ 50 de milioane de euro.
„Ilan Șor a asigurat transferul infrastructurii și exponenților fostei structuri către partidul politic Șansa. Coruperea proceselor electorale au loc în toate localitățile Republicii Moldova. Avem documentate peste 160 de volume de dosare penale, dintre care 63 au fost trimise în judecată de către organele competente”, a spus Alexandru Musteață.
În seara aceleiași zile de 3 noiembrie, Comisia pentru Situații Excepționale (în Republica Moldova e stare excepțională de mai mulți ani, fiind introdusă mai întâi în legătură cu pandemia de covid și prelungită ca urmare a crizei energetice și a războiului din Ucraina) a decis să anuleze înregistrarea Partidului „Șansa” și a candidaților săi la alegerile locale din 5 noiembrie.
Alegerile locale, un test pentru viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare
Analistul politic Victor Ciobanu spune că, în mod tradițional, alegerile locale reprezintă un test pentru actorii politici din perspectiva scrutinului prezidențial, precum și celui parlamentar care vor avea loc în 2024 și, respective, 2025. De data aceasta, însă, potrivit analistului, miza este mult mai mare, având în vedere atacul fără precedent al reprezentanților Kremlinului instalați în Republica Moldova prin clonele Partidului Șor scos în afara legii în vara acestui an.
„Dacă ne imaginăm că la aceste alegeri Șor își adjudecă prin toate partidele afiliate, inclusiv prin cei independenți, mai multe primării și, împreună cu socialiștii și încă câteva formațiuni mai puțin importante, dar care vor merge în aceeași direcție, vor face o majoritate, atunci putem trage concluzia, după turul doi, că acesta este scenariul care ne este pregătit pentru anul 2025”, a spus Victor Ciobanu.
Un alt analist, Ion Tăbârță, atrage atenția că alegerile ar putea avea un impact decisiv și asupra cursului de dezvoltare al Republicii Moldova.
„Noi intrăm acum într-un ciclu de scrutine electorale și /…/, în urma acestora, vom avea resetarea puterii politice din Republicii Moldova. În cazul Republicii Moldova orice schimbare de guvernare poate să aibă și un impact geopolitic, știind că pe eșichierul politic există această poziționare: proeuropean/prorus. În anul 2025 noi vom ști dacă Republica Moldova va avea în continuare un curs european de dezvoltare sau se va reorienta dinspre Vest spre Est”, a subliniat Ion Tăbârță.
