Editoriale

Pas cu pas, Bulgaria se îndreaptă spre autocrație

Liderul partidului GERB, Boiko Borissov, vorbește în timpul unei conferințe de presă post-electorale la Sofia, Bulgaria, 05 aprilie 2023.
© EPA-EFE/VASSIL DONEV   |   Liderul partidului GERB, Boiko Borissov, vorbește în timpul unei conferințe de presă post-electorale la Sofia, Bulgaria, 05 aprilie 2023.

Susține jurnalismul independent

Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă prin actualul cabinet interimar, condus de fostul membru GERB Dimitar Glavchev, care servește ambițiilor liderului de partid Boiko Borissov. Situația actuală arată că, la suprafață, Bulgaria rămâne pe un traseu pro-occidental, dar în profunzime o altă realitate devine din ce în ce mai evidentă.


Dizolvarea neașteptată a coaliției din Bulgaria – o alianță ne-naturală, dar la început fermă, între două blocuri rivale, GRB/UDF și Continuăm schimbarea / Bulgaria democrată – readuce țara la vechile fricțiuni. GERB pare din nou semi-izolat în parlament, în timp ce opoziția pro-occidentală nu poate crește suficient pentru a guverna fără un acord mefistofelic cu GERB; același lucru ar fi valabil și pentru opoziția pro-rusă, care este de obicei și mai fragmentată.

Noul capitol în blocajul în care se află Bulgaria este o veste bună pentru status quo-ul politic local și pentru interesele Rusiei. Pe termen lung, ar putea duce la o erodare a democrației care ar putea trece neobservată sau netaxată la nivel internațional. Bulgaria este condusă în prezent de un cabinet interimar, unul care, în loc să fie un mediator independent, este mai interesat de ambițiile GERB de a rămâne forța principală în politica națională.

Lupta pentru putere: recapitulare

În 2024 politica din Bulgaria ar trebui să arate diferit. În schimb, țara a intrat într-o criză fără precedent, iar GERB și Boiko Borissov par să acumuleze tot mai multă putere, după ce, la începutul deceniului, erau văzuți ca o forță politică în scădere.

În 2020-2021, țara a fost cuprinsă de proteste anti-establishment împotriva guvernării prelungite a GERB și a influenței aliaților lor din parlament din Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (membrii ambelor partide au suferit sancțiuni în conformitate cu Legea Magnitsky în 2021 și 2022), toate acestea în timp ce sistemul de sănătate al țării se confrunta cu mari dificultăți în timpul pandemiei de COVID-19. Spirala electorală care a început în 2021 s-a dorit a fi un proces de purificare care să-l ducă treptat pe omul forte al GERB, fostul prim-ministru Boiko Borissov, într-un con de umbră sau să oblige partidul să inițieze o reformă internă.

Protestele și acuzațiile de corupție au zguduit al treilea cabinet al lui Borissov (2017-2021), iar succesiunea de alegeri neconcludente a adus în scenă noi actori. Naționaliștii de la „Există un astfel de popor” au fost principalii beneficiari ai votului de protest din iulie 2021, dar au pălit apoi din cauza deciziilor haotice, a fricțiunilor interne și a orientărilor politice neclare.

Spre finalul aceluiași an, pe scenă a apărut o nouă mare speranță: reformiștii pro-occidentali „Continuăm schimbarea”, care s-au aliat, în mod firesc, cu Bulgaria Democrată. Între timp, președintele Radev a încercat să controleze situația prin cabinetele sale interimare, adaptate la felul Moscovei de interpretare a evenimentelor, creând din ce în ce mai multă tensiune între Președinție și parlament (membrii de bază ai Continuăm schimbarea au făcut parte din primul cabinet interimar Radev, dar după începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, taberele s-au îndreptat în direcții diametral opuse).

Blocajul politic al Bulgariei s-a dovedit o capcană mortală pentru reformiști și un sol fertil pentru revenirea GERB: cabinetul lui Kiril Petkov de la Continuăm schimbarea a fost înlăturat rapid când Există un astfel de popor a părăsit coaliția și s-a aliat cu GERB. Acest lucru a coincis cu descoperirea de către guvernul lui Petkov a unei scheme mafiote la granița cu Turcia, care submina siguranța alimentară și standardele comune, dar și cu eliminarea activelor rusești din Bulgaria.

De ce s-a destrămat coaliția?

Limitarea influenței lui Borissov s-a dovedit mai dificilă după ce partidul său a câștigat cele mai multe voturi – dar nu și majoritatea – în timpul celor două alegeri anterioare. Imposibilul trebuia să se întâmple în sfârșit: în iunie 2023, coaliția a preluat puterea, partidele din componența sa având o perspectivă comună pro-occidentală și euro-atlantică, intrarea în Schengen și în zona euro (menținerea echilibrului în relația atât cu Moscova, cât și cu Bruxelles a fost unul dintre aspectele cheie ale artei lui Borissov de a supraviețui: în ciuda faptului că a dat undă verde unor proiecte controversate, cum ar fi conducta Turkstream, GERB și-a prezentat întotdeauna un profil pro-UE). Înțelegerea a fost pentru un guvern de rotație, cu primele nouă luni de guvernare asigurate de Nikolai Denkov de la Continuăm schimbarea, cu Mariya Gabriel de la GERB în funcția de viceprim-ministru, care apoi urma să preia următorul mandat de premier.

În lunile de după înființarea coaliției – numită adesea colocvial „sglobka” [cea gata făcută, cea asamblată] pentru relațiile tensionate dintre blocurile opuse care susținuseră anterior că nu vor lucra niciodată împreună – rotația guvernamentală a fost descrisă de lideri ca un act aproape mecanic, care nu va crea prea multă tensiune. Ceea ce a urmat a fost departe de asta, deoarece oamenii lui Borissov au arătat clar că nu vor guverna decât dacă vor avea controlul aproape deplin.

Transferul puterii a declanșat o serie de ciocniri: cele două blocuri s-au certat pe noua listă ministerială pe care GERB a anunțat-o la un moment dat fără a se fi coordonat cu partenerii lor (un detaliu curios a fost insistența GERB de a-l da afară pe ministrul Apărării, ferm pro-ucrainean, Todor Tagarev de la Continuăm schimbarea), în timp ce Continuăm schimbarea a atacat GERB pentru că dorea mai multă putere pentru a opri reformele judiciare și de securitate națională care ar afecta moștenirea și ambițiile GERB și ale Mișcării pentru drepturi și libertăți. În cele mai recente interviuri ale sale, după căderea coaliției, liderul Continuăm schimbarea și premierul din 2021-2022, Kiril Petkov, a spus că în Bulgaria există un „stat în cadrul statului”, „o putere permanentă” care s-a extins în instituții. Petkov a mai spus și că actorii influenți din domeniile Securității naționale și Justiției sunt protejați și considerați în mod implicit ca fiind de neînlocuit.

Actualul cabinet interimar al Bulgariei deschide calea pentru GERB

Dată fiind orientarea sa pro-occidentală, coaliția a modificat constituția pentru a limita drepturile președintelui de a forma un guvern interimar, în încercarea de a bloca ambițiile lui Radev. Acum președintele nu poate să formeze singur un cabinet, ci trebuie să aleagă între președintele Adunării Naționale, guvernatorul sau viceguvernatorul Băncii Naționale, președintele sau vicepreședintele Oficiului de Audit, Avocatul poporului sau adjuncții acestuia.

Aici vine elementul cheie: majoritatea persoanelor care ocupă aceste posturi au legături cu GERB. În esență, naivitatea politică a Continuăm schimbarea a funcționat pentru planul de revenire al lui Borissov. Cu opțiuni limitate, Radev l-a ales pe Dimitar Glavchev drept prim-ministru interimar al Bulgariei. A fost numit din poziția de șef al Curții de Conturi, dar până în 2023 fusese membru de lungă durată al GERB (cu toate acestea, o figură destul de necunoscută pentru publicul larg).

În ciuda venirii la putere cu o listă de miniștri, premierul interimar Glavchev cere deja schimbări. La 19 aprilie, Glavchev și președintele Radev s-au întâlnit pentru a discuta despre posibilitatea ca Daniel Mitov, nominalizat la un moment dat pentru funcția de prim-ministru de către GERB, să devină ministru de externe. Borissov a comentat pe 17 aprilie că ambiția lui Glavchev de a-l aduce pe Mitov în cabinet este „o pură coincidență” și s-a distanțat de criticile conform cărora GERB ar guverna „din umbră”. La sfârșitul săptămânii trecute, Mitov a declarat că nu îl mai interesează funcția, ceea ce l-a determinat pe Glavchev să se ofere să preia și portofoliul de la Externe (controlul acestui minister a fost o ambiție a GERB încă de la începutul rotației) .

Negocierile cu GERB ar fi și mai grele de acum înainte, deoarece partidul poate controla situația chiar și printr-un cabinet interimar, dacă ar continua să fie selectat dintre instituțiile nereformate legate de GERB. Cu toate acestea, un pas înapoi ar însemna mai multă influență pentru președintele prietenos cu Moscova, care și-a atenuat obișnuitele schimburi de replici cu GERB.

Posibilitatea creșterii neîncrederii în partidele bulgare pro-occidentale este mai mult decât binevenită pentru cei ce răspândesc narațiuni pro-rusești și pentru pro-ruși – președintele Radev, Partidul Socialist Bulgar și principalul partid de extremă dreapta, Renașterea. Potrivit ultimei analize a Fundației Umane și Sociale - Sofia, publicată în martie, peste 1000 de articole cu conținut critic și conspirativ la adresa UE sunt publicate zilnic, în principal prin intermediul unor rețele de site-uri.

Opoziția devine slabă atunci când e mai mult nevoie de ea

În lumina evenimentelor actuale, stabilitatea alianței dintre Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată e amenințată, ceea ce le frustrează și mai mult electoratul. Partidul Mișcarea Verde, un segment marginal al alianței, a anunțat că va candida independent la alegeri și a exprimat critici față de coaliția blocului cu GERB.

Potrivit unui sondaj realizat de agenția Market Links la 11 aprilie, GERB urmează să câștige alegerile generale cu 25,5%, cu mult în fața Continuăm schimbarea și BD (17,1).

Aceasta înseamnă că Borissov – care a fost ales primar al Sofiei în 2005 și a devenit prim-ministru în 2008 – s-ar putea să nu-și fi terminat încă cariera, ci să-și fi asigurat prezența în viața politică pentru următorii câțiva ani.

De altfel, până acum Borissov este cel mai mare supraviețuitor politic al Bulgariei, anihilându-și mereu opoziția, apărând mereu drept răul mai mic pentru alegătorii deja prea obosiți pentru a aștepta următoarea mare speranță.

Bulgaria se îndreaptă cu pași repezi spre 9 iunie pentru a vota în alegerile pentru Parlamentul European, precum și – pentru a șasea oară în doar trei ani – în alegerile generale.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Svetoslav Todorov

Svetoslav Todorov




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Rusia recrutează polonezi pentru războiul său împotriva Occidentului
Rusia recrutează polonezi pentru războiul său împotriva Occidentului

Polonia se găsește în linia întâi a unui nou Război Rece tot mai intens. Serviciile rusești recrutează agenți polonezi și îi folosesc pentru atacuri împotriva opozanților Kremlinului.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
17 May 2024
Corespondență din Odesa: „Blestemați să fie pentru o astfel de «eliberare»!”
Corespondență din Odesa: „Blestemați să fie pentru o astfel de «eliberare»!”

Principalul port ucrainean, Odesa, este ținta bombardamentelor rusești din 2022. Atacurile s-au intensificat odată cu retragerea Rusiei din acordul privind cerealele. Tatiana Așurkevici a petrecut câteva zile în oraș și a descoperit, printre locuitorii acestuia, un amestec de fatalism, oboseală și încrâncenare împotriva rușilor.

Tatiana Așurkevici
Tatiana Așurkevici
15 May 2024
Corespondență din Ucraina: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”. Viața sub rachetele rușilor
Corespondență din Ucraina: „Ne-am obișnuit deja cu moartea”. Viața sub rachetele rușilor

Harkovul este o țintă a rușilor încă din prima zi a războiului. Locuitorii refuză însă să plece și încearcă să își vadă de viață, cât de normal se poate, în ciuda bombardamentelor constante.

Tatiana Așurkevici
Tatiana Așurkevici
01 May 2024
Rusia lui Putin se pregătește pentru un război de durată și de mare amploare
Rusia lui Putin se pregătește pentru un război de durată și de mare amploare

Dincolo de Ucraina, Moscova lucrează pe trei planuri: consolidarea regimului prin „scuturarea” propriei elite, guverne în exil pentru foștii sateliți sovietici și promovarea discursului pro-rus în Occident.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
30 Apr 2024