Preşedinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a cerut, din nou, retragerea trupelor și arsenalelor rusești din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est). Într-un interviu acordat publicației moscovite Kommersant și citat de Radio Chișinău, șefa statului a anunțat că este pregătită să discute despre dosarul transnistrean cu omologul său rus, Vladimir Putin.
Declarația Maiei Sandu survine după ce formaţiunea fondată de ea, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), şi-a adjudecat categoric alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie și urmează să formeze viitorul guvern de la Chișinău. PAS a colectat 52,5 de procente din sufragii. Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, e al doilea, cu 27,4%. În noul Legislativ a mai fi pătruns, cu aproape 7%, doar partidul populist condus de oligarhul fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție. După redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral, PAS ar urma să obțină 63 din cele 101 mandate de deputat, comuniștii și socialiștii 32, iar Partidul Șor 6.
Luna trecută, Maia Sandu afirma că dosarul transnistrean trebuie să fie rezolvat pe cale paşnică, prin respectarea integrităţii teritoriale a republicii. Președinta l-a acuzat pe predecesorul său, Dodon, că, în cursul mandatului său, n-a afirmat poziţia oficială a Republicii Moldova, potrivit căreia trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul statului. Moscova urmăreşte cu atenţie situaţia politică internă din Republica Moldova - declara, în februarie, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko. El a apreciat că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'. Rudenko a evocat anularea, în ianuarie, a legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, care conferise rusei statut de limbă de comunicare interetnică. Legea respectivă fusese votată pe ultima sută de metri a preşedinţiei lui Dodon, cunoscut pentru relaţiile sale strânse cu Moscova, în decembrie 2020, chiar înainte de învestirea Maiei Sandu. Pe de o parte, spune Rudenko, Maia Sandu declară că 'este dispusă la dialog' cu Rusia, dar pe de altă parte face 'declaraţii severe' cu privire la problematica transnistreană şi nu recunoaşte că datoria Transnistriei pentru gazul rusesc ar trebui achitată de Chişinău. 'Moldova plăteşte pentru gaz şi electricitate, chiar dacă Transnistria foloseşte gratis gazul rusesc şi susţine că datoria este a Moldovei. Nu este chiar aşa. Noi niciodată nu vom recunoaşte această datorie' - a spus şefa statului, subliniind că Republica Moldova nu are, practic, datorii la importurile de gaze din Rusia.
Compania rusă Gazprom susţine că Republica Moldova are o datorie de aproape şapte miliarde de dolari pentru livrările de gaze, aproape întreaga sumă reprezentând factura Transnistriei. Regiunea rebelă a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor.
