Uniunea Europeană deblochează 2 miliarde de euro pentru livrările din Ucraina și refacerea propriilor stocuri.
Decizia a fost luată de președintele Milo Djukanovici, care urmărește al treilea mandat la alegerile prezidențiale de duminică.
Președintele moldovean afirmă în Parlament că marele pericol este corupția și cere înființarea unui tribunal dedicat marilor dosare.
Premierul Viktor Orban este într-o situație complicată. Politic, e tot mai izolat de partenerii occidentali. Economia Ungariei e în criză, iar fondurile europene care ar putea să o relanseze au fost blocate din cauza derapajelor anti-democratice. Cu toată prietenia pe care Budapesta a arătat-o Rusiei, aceasta nu prea are cum să îi vină în ajutor, fiind ea însăși tot mai afectată de sancțiunile occidentale. Soluția găsită de Orban pare să fie blocarea accesului Finlandei și Suediei în NATO până când UE deblochează fondurile pentru Ungaria. Se poate însă ca această politică a șantajului să își fi atins limitele.
Ungaria lui Viktor Orban s-a detașat de Uniunea Europeană prin relația tolerantă cu Moscova și încălcarea valorilor europene.
România are cea mai mare rată a copiilor expuși sărăciei și excluziunii sociale.
Responsabilii UE anunță fonduri pentru muniție și programe de instruire pentru mii de soldați ucraineni.
Criticii spun că o lege asemănătoare este folosită în Rusia pentru reprimarea disidenților.
Solicitările de transparență sporită apar pe fondul scandalului de corupție din Parlamentul European.
Procurorul-șef, Laura Codruţa Kovesi spune că este singurul instrument disponibil acum pentru combaterea acestei forme de criminalitate.
Liderii celor două părţi discută la Bruxelles propunerile europene.
Premierul britanic afirmă că acordul asigură fluxul nestingherit al mărfurilor în tot Regatul Unit.
Rusia este acuzată că a deportat mii de copii din Ucraina, Moscova susține că sunt adopții legale.
Platforma chineză de socializare este considerată o amenințare cibernetică.
Comandantul marinei italiene recomandă o supraveghere constantă.
Polonia ar vrea măsuri mai dure și este în dispută cu Italia în problema restricțiilor impuse importului de cauciuc sintetic din Rusia.
Moscova împărtășește propunerile chineze de pace, cu excepția respectării integrității teritoriale.
Președintele ucrainean spune că victoria împotriva agresorului depinde de ajutorul promis de aliați.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Bruxelles-ul este îngrijorat și de solicitările tot mai numeroase venite din țări considerate sigure.
Olanda cere pedepsirea celor care permit încălcarea măsurilor restrictive.
Vicepreşedintele american, Kamala Harris a enumerat bombardarea ţintelor civile, torturile şi violurile din zonele ocupate şi deportarea ucrainenilor în Rusia.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
Autorităţile de la Bruxelles şi guvernul de la Varşovia au deja un şir de confruntări legate de respectarea statului de drept.
UE a trimis militari, instructori și spioni în Ucraina cu mult timp înaintea războiului din 2022, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse care o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova. În realitate, UE nu a trimis în trecut și nu participă nici acum la acțiunile militare pe teritoriul Ucrainei.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Comisia Europeană anunță planuri de electrificare și pentru camioane și tiruri.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.
Embargoul european nu permite trimiterea de ajutoare în Siria, țară devastată și ea de cutremur, iar România, din slugărnicie față de Occident, refuză și ea să ajute poporul sirian greu încercat, potrivit unei dezinformări promovate de o platformă media unde au apărut de-a lungul timpului numeroase narațiuni false, multe specifice propagandei ruse. Dezinformarea a fost lansată de fostul ministru de externe Adrian Severin, fost deținut penal, cu puternice afinități moscovite. În realitate, atât UE cât și România au oferit ajutoare Siriei.
---copie-image.webp)
Kievul pledează pentru livrarea de avioane de luptă și arme cu care să-i poată alunga pe ruși.
Kievul este încrezător că va primi anul acesta avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.
Premierul kosovar se arată însă rezervat în privința mecanismelor și a calendarului de implementare.