Uniunea Europeană a primit 966.000 de cereri de azil în cursul anului trecut, o creștere de peste 50% față de 2021, a anunțat Agenția UE pentru Azil (EUAA). Sirienii, afganii, turcii, venezuelenii și columbienii au constituit cele mai mari grupuri care solicită protecție internațională în țările comunitare, Norvegia și Elveția.
Este cel mai ridicat nivel din 2016, când au fost depuse peste 1,2 milioane de cereri și depășește estimările Comisiei Europene, care se aștepta la 924.000 de cereri în 2022.
Statisticile sunt pe cale să influențeze dezbaterea politică care se desfășoară între statele membre privind relocarea migranților. La ultimul summit de la Bruxelles, liderii europeni au amenințat că vor folosi permisele de viză, schimburile comerciale și ajutoarele pentru dezvoltare ca pârghii împotriva țărilor din afara UE care nu reușesc să preia solicitanții de azil respinși.
UE este preocupată și de creșterea numărului de cereri din țările considerate în mod tradițional „sigure” – deși conceptul de „sigur” este contestat de societatea civilă și variază în funcție de legislațiile naționale.
Agenția de azil a declarat că cererile „înregistrate” de o gamă largă de naționalități, inclusiv cetățeni din India, Maroc, Peru, Moldova, Belarus sau Cuba au atins în 2022 cele mai înalte niveluri. Au existat, de asemenea, „substanțial” mai multe cereri din partea Albaniei, Macedonia de Nord, Serbia și Kosovo, care urmăresc să aderare la UE.
Datele din 2022 exclud marea majoritate a celor patru milioane de refugiați ucraineni care au fugit de războiul declanșat de Rusia și ale căror cereri au fost tratate separat prin Directiva privind protecția temporară.
În 2022, țările UE, Norvegia și Elveția au emis 147.000 de decizii de acordare a statutului de refugiat și 106.000 de decizii de acordare a protecției subsidiare, ceea ce înseamnă că marea parte a solicitărilor de azil au fost respinse.
