Noi convorbiri sârbo-kosovare pentru normalizarea relaţiilor

Noi convorbiri sârbo-kosovare pentru normalizarea relaţiilor
© EPA-EFE/ANDREJ CUKIC   |   Ofițerii de poliție antirevoltă stau de pază în timpul unui protest la Belgrad, Serbia, 15 februarie 2023. Sute de naționaliști de dreapta au protestat în fața clădirii președinției sârbe, cerând ca președintele sârb să respingă planul „franco-german” mediat de UE pentru normalizarea legăturilor cu Kosovo și să renunțe la negocieri.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell găzduieşte azi la Bruxelles o nouă rundă de convorbiri între preşedintele sârb, Alexandr Vučić şi premierul kosovar, Albin Kurti, pe tema unui plan european, cu susţinere americană, menit să ducă la recunoaşterea reciprocă şi normalizarea relaţiilor bilaterale. Părţile ar fi convenit termenii propuşi, dar există temerea că Rusia ar încerca să submineze încheierea unui acord. Un responsabil european a declarat sub protecţia anonimatului că ambasadorul rus la Belgrad a devenit deosebit de activ în presa sârbă, unde susţine că nu este momentul pentru a aborda problema Kosovo, care ar trebui să aştepte stabilirea unei noi ordini mondiale între Rusia şi Occident. Declaraţia este considerată un avertisment pentru preşedintele sârb Vučić de a nu accepta propunerea europeană şi un îndemn la manifestări de protest. Fosta provincie sârbă Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză şi-a declarat independenţa în 2008, în urma unui război de secesiune, fără să obţină însă recunoaşterea unanimă pe plan internaţional. Tensiunile între părţi s-au intensificat din nou de anul trecut, în condiţiile în care minoritatea sârbilor kosovari refuză să recunoască autoritatea guvernanţilor de la Priştina. Bruxelles-ul încearcă să convingă părţile că normalizarea relaţiilor le-ar netezi drumul spre Uniunea Europeană şi folosesc şi argumentul războiului din Ucraina pentru a stimula negocierile.

Timp citire: 1 min