Statele Unite păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume, după ce Washingtonul a condus intervenţia NATO din 1999, care a determinat retragerea trupelor sărbești din provincia cu populație majoritar albaneză.
Serbia, care a primit seruri din Rusia şi China, are una dintre cele mai ridicate rate de imunizare din Europa, dar celelalte state din regiune, non-membre UE, sunt mult rămase în urmă cu campaniile de vaccinare.
Însuși fostul șef al gherilei și, ulterior, președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, e judecat în stare de detenție la Haga, pentru omucideri, tortură și reținere ilegală, comise în 1998 și 1999.
Textul apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari.
Învestirea ei consacră ponderea politică a femeilor în statul majoritar musulman, unde convingerile patriarhale sunt profund înrădăcinate.
Premierul Albin Kurti a declarat în repetate rânduri că reluarea dialogului cu Belgradul nu e una dintre prioritățile sale, fiindcă nu domină nici agenda cetățenilor.
După încheierea ostilităților, nu doar militari și polițiști sârbi au fost inculpați, ci și combatanți separatiști, ale cărora ținte au fost sârbii, romii și opozanții albanezi kosovari ai UCK.
Fosta provincie sârbă devine primul stat din lume cu populație majoritar musulmană care face un astfel de gest.
Bosnia este a treia fostă republică iugoslavă care primeşte vaccinuri de la Belgrad, după Macedonia de Nord şi Muntenegru.
Agențiile de presă scriu că, dacă în Uniunea Europeană campaniile de vaccinare au debutat la sfârşitul lui decembrie, statele mai sărace din Balcanii de Vest au fost lăsate să se descurce pe cont propriu.
Atunci când vorbim despre influența Rusiei, Serbia este un caz interesant de analizat datorită opiniei publice pro-ruse deja formate. E suficient să ne uităm la cotidienele din Serbia, unde îl vedem adesea pe Vladimir Putin pe prima pagină, și la mass-media sârbească, care vorbește adesea despre Rusia, pentru a ne crea impresia că narațiunea pro-rusă este creată de ziariștii și editorii sârbi.
Comentatorii spun că rezultatul scrutinului ar putea complica şi mai mult eforturile occidentale de a rezolva vechile dispute teritoriale din Balcanii de Vest.
Djukanović, a acuzat Serbia că pune în pericol suveranitatea vecinilor ei cu ajutorul aceleiaşi reţete din anii '90 şi a numit Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) "cel mai periculos instrument al naţionalismului sârbesc".
Românii din străinătate au putut să își exprime opțiunile în 741 de secții de votare.